screenshot

ALDE, condus de ex-deputata Arina Spătaru, cere 166 400 lei de la PAS, sub formă de donație. Reacția partidului de guvernare

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) din Republica Moldova, condus de fosta deputată Arina Spătaru, a cerut de la Partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) 166 400 lei, sub formă de donație. ALDE a motivat cererea prin faptul că PAS ar primi „alocații financiare generoase”. Totuși, potrivit ALDE, partidul de guvernare poate oferi donația și din alte surse decât alocațiile primite de la stat. În reacție, PAS a declarat că alocațiile care le-a primit de la stat „sunt în strictă conformitate cu legea și sunt bazate pe rezultatele la ultimele scrutine electorale”.

Partidul condus de Spătaru a declarat că a transmis o scrisoare Consiliului Politic al PAS, solicitând efectuarea unei donații către ALDE „pentru susținerea pluralismului politic și a echilibrului în arena politică din țară”. Totodată „pentru a sprijini activitatea și reprezentarea ALDE în instituțiile statului”.

„Această inițiativă vine ca răspuns la alocațiile financiare generoase primite de PAS din partea statului, care, conform ALDE, depășesc cu mult nevoile reale ale unui partid politic”, a menționat Partidul Alianța Liberalilor și Democraților din Republica Moldova. Potrivit ALDE, „donația propusă este legală, morală și democratică, respectând principiile de legalitate, transparență și independență a partidelor politice”.

ALDE a cerut de la PAS „suma a 12 salarii medii lunare pe economie stabilite pe anul respectiv, adică 12* 13700 lei = 166 400 lei”. „Donația o puteți oferi din alte surse decât alocațiile primite de la stat”, a precizat ALDE.

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților a cerut partidului de guvernare să-i fie comunicat un răspuns în termen de 10 zile.

Contactată de NewsMaker, purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare Adriana Vlas a spus că „alocațiile primite de PAS de la stat sunt în strictă conformitate cu legea și sunt bazate pe rezultatele la ultimele scrutine electorale”. „Toate cheltuielile sunt reflectate transparent în rapoartele trimise la CEC”, a adăugat Vlas.

Menționăm, în ianuarie 2024, Comisia Electorală Centrală a stabilit cuantumul plăților din bugetul de stat către partidele politice pentru anul curent. În total, pentru finanțarea formațiunilor, în acest an, au fost alocate 54 de milioane de lei. Suma este cu 6 milioane mai mult decât în 2023 și cu 12 milioane mai mult decât în 2022.

Partidele primesc 0,97 lei pentru fiecare vot obținut la alegerile parlamentare anticipate din 2021, 0,49 lei – pentru cele locale din 2023 și 0,82 lei – pentru cele prezidențiale. Partidele primesc câte 8 879 de lei pentru fiecare femeie aleasă la alegerile parlamentare și câte 73 de lei pentru fiecare femeie aleasă la alegerile locale. Pentru fiecare candidat tânăr ales la alegerile parlamentare, partidele primesc 16 066 de lei, iar la alegerile locale – 154 de lei.

PAS a primit cei mai mulți bani de la bugetul de stat în 2024 – 26,3 milioane de lei. Pe locul doi se află Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, cu 8,7 milioane de lei. Pe locul trei se află Partidul „Nostru” – 3,6 milioane de lei. „Partidul Progresului Național” a primit cea mai mică alocație în 2024 – 2 246 de lei. În total, 42 de partide au primit alocații de la bugetul de stat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Mediafax/Marius Vale

Dunărea la cote minime: apa sărată din Marea Neagră avansează în Delta. Risc pentru apa potabilă

Debitul extrem de redus al Dunării începe să modifice echilibrul natural din Delta Dunării. La Sfântu Gheorghe, nivelul fluviului rămâne suficient pentru navigație datorită influenței Mării Negre, însă viteza mică a curentului permite apei sărate să pătrundă pe fundul brațului până la 20-25 de kilometri în amonte. Fenomenul poate afecta ecosistemele și, în condiții extreme, alimentarea cu apă potabilă a localităților din apropierea litoralului, transmite Mediafax.

Dunărea traversează în această perioadă un episod hidrologic excepțional. La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul a coborât în intervalul 16-17 august la 1 350 de metri cubi pe secundă, în timp ce media multianuală pentru luna august este de 3 900 mc/s, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. INHGA estima menținerea debitului în jurul acestei valori, urmată de o nouă scădere spre 1 300 mc/s în zilele următoare.

În aval de Porțile de Fier, debitele sunt de asemenea în scădere, însă situația din apropierea Mării Negre este diferită de cea de pe cursul fluvial.

Marea Neagră „ține” nivelul Dunării la Sfântu Gheorghe

În Delta Dunării, debitul foarte mic nu se traduce automat printr-o scădere similară a nivelului apei la gurile de vărsare.

Datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos pentru 18 august arată o cotă de 18 centimetri la Tulcea și de 58 de centimetri la Sulina, după valori apropiate în zilele precedente. AFDJ indica totodată o adâncime minimă sondată de 7,32 metri pe sectoarele Bara Sulina, Sulina-Tulcea și Tulcea-Isaccea.

Explicația este influența directă a Mării Negre. Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor de geografie fizică la Universitatea din București și coordonator al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe, a precizat pentru Radio România Constanța că nivelul Dunării în apropierea gurii de vărsare este controlat într-o măsură importantă de nivelul mării.

Astfel, chiar dacă din amonte vine o cantitate mult mai mică de apă, nivelul fluviului nu poate coborî în apropierea vărsării în aceeași măsură ca pe sectorul fluvial.

Problema apare însă în altă parte: curentul Dunării devine mult mai slab.

Apa sărată poate urca la 25 km pe brațul Sfântu Gheorghe

În condițiile unui debit redus, Dunărea nu mai are suficientă forță pentru a împinge apa marină spre larg. Apa din Marea Neagră, mai densă decât apa dulce, poate înainta în sens invers, pe fundul brațului Sfântu Gheorghe.

Se formează astfel ceea ce specialiștii numesc o „pană salină”.

Au fost cazuri în care am putut-o înregistra până la 20-25 de kilometri în amonte”, adaugat pentru Radio România Constanța Alfred Vespremeanu-Stroe.

Fenomenul nu înseamnă însă că întreaga apă de pe braț devine sărată. Apa marină rămâne în principal în straturile profunde, în timp ce apa dulce, mai puțin densă, se menține deasupra.

Din acest motiv, pătrunderea apei sărate în lacurile și canalele mai puțin adânci ale Deltei este mult mai limitată. O creștere a debitului Dunării ar împinge din nou pana de apă salină către mare.

Un alt pericol: lacurile Deltei primesc mai puțină apă proaspătă

Problemele nu se limitează însă la salinitate. Viteza redusă a Dunării înseamnă și o circulație mai lentă a apei prin canalele care alimentează lacurile din Deltă.

Apa se reînnoiește mai greu și poate deveni mai slab oxigenată, condiții care favorizează eutrofizarea – proliferarea algelor și a plantelor acvatice, urmată de deteriorarea calității apei și de perturbarea ecosistemelor acvatice.

Efectele pot deveni importante mai ales dacă perioada cu debite foarte mici se prelungește.

Risc pentru apa potabilă

Una dintre cele mai sensibile probleme privește localitățile de la gurile Dunării care folosesc apa fluviului.

Dacă pana de apă sărată înaintează suficient de mult pentru a ajunge în apropierea captărilor, apa extrasă pentru alimentarea populației se poate amesteca cu apa marină și poate deveni sălcie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: