screenshot

ALDE, condus de ex-deputata Arina Spătaru, cere 166 400 lei de la PAS, sub formă de donație. Reacția partidului de guvernare

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) din Republica Moldova, condus de fosta deputată Arina Spătaru, a cerut de la Partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) 166 400 lei, sub formă de donație. ALDE a motivat cererea prin faptul că PAS ar primi „alocații financiare generoase”. Totuși, potrivit ALDE, partidul de guvernare poate oferi donația și din alte surse decât alocațiile primite de la stat. În reacție, PAS a declarat că alocațiile care le-a primit de la stat „sunt în strictă conformitate cu legea și sunt bazate pe rezultatele la ultimele scrutine electorale”.

Partidul condus de Spătaru a declarat că a transmis o scrisoare Consiliului Politic al PAS, solicitând efectuarea unei donații către ALDE „pentru susținerea pluralismului politic și a echilibrului în arena politică din țară”. Totodată „pentru a sprijini activitatea și reprezentarea ALDE în instituțiile statului”.

„Această inițiativă vine ca răspuns la alocațiile financiare generoase primite de PAS din partea statului, care, conform ALDE, depășesc cu mult nevoile reale ale unui partid politic”, a menționat Partidul Alianța Liberalilor și Democraților din Republica Moldova. Potrivit ALDE, „donația propusă este legală, morală și democratică, respectând principiile de legalitate, transparență și independență a partidelor politice”.

ALDE a cerut de la PAS „suma a 12 salarii medii lunare pe economie stabilite pe anul respectiv, adică 12* 13700 lei = 166 400 lei”. „Donația o puteți oferi din alte surse decât alocațiile primite de la stat”, a precizat ALDE.

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților a cerut partidului de guvernare să-i fie comunicat un răspuns în termen de 10 zile.

Contactată de NewsMaker, purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare Adriana Vlas a spus că „alocațiile primite de PAS de la stat sunt în strictă conformitate cu legea și sunt bazate pe rezultatele la ultimele scrutine electorale”. „Toate cheltuielile sunt reflectate transparent în rapoartele trimise la CEC”, a adăugat Vlas.

Menționăm, în ianuarie 2024, Comisia Electorală Centrală a stabilit cuantumul plăților din bugetul de stat către partidele politice pentru anul curent. În total, pentru finanțarea formațiunilor, în acest an, au fost alocate 54 de milioane de lei. Suma este cu 6 milioane mai mult decât în 2023 și cu 12 milioane mai mult decât în 2022.

Partidele primesc 0,97 lei pentru fiecare vot obținut la alegerile parlamentare anticipate din 2021, 0,49 lei – pentru cele locale din 2023 și 0,82 lei – pentru cele prezidențiale. Partidele primesc câte 8 879 de lei pentru fiecare femeie aleasă la alegerile parlamentare și câte 73 de lei pentru fiecare femeie aleasă la alegerile locale. Pentru fiecare candidat tânăr ales la alegerile parlamentare, partidele primesc 16 066 de lei, iar la alegerile locale – 154 de lei.

PAS a primit cei mai mulți bani de la bugetul de stat în 2024 – 26,3 milioane de lei. Pe locul doi se află Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, cu 8,7 milioane de lei. Pe locul trei se află Partidul „Nostru” – 3,6 milioane de lei. „Partidul Progresului Național” a primit cea mai mică alocație în 2024 – 2 246 de lei. În total, 42 de partide au primit alocații de la bugetul de stat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Telegram/ Zelenskiy Official

Zelenski, scrisoare deschisă către Putin: „Vă propun o întâlnire”

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, i-a adresat joi, 4 iunie, o scrisoare deschisă omologului său rus, Vladimir Putin, în care îl îndeamnă să pună capăt războiului. Oficialul i-a propus o întâlnire directă pentru a discuta despre încheierea conflictului militar.

Vladimir Zelenski menționează în scrisoare că cetățenii ruși au obosit de război și că resursele Kremlinului pentru continuarea conflictului „se reduc semnificativ”. Potrivit lui, datele părții ucrainene arată că, în mai, armata Rusiei a suferit pierderi de 30 000 de soldați. 63% dintre pierderile de pe câmpul de luptă sunt morți, iar 37% sunt răniți, a precizat liderul ucrainean.

Nu este ca și cum noi, în Ucraina, ne-am preocupa de soarta soldaților ruși după tot ceea ce războiul dumneavoastră a adus țării noastre. Dar îmi pasă de ucraineni. Ne pierdem oamenii, iar fiecare pierdere este dureroasă pentru noi. Chiar și atunci când raportul dintre pierderile ucrainene și cele rusești este de unu la cinci sau unu la șase, acest lucru contează enorm”, a menționat președintele Zelenski.

Totodată, liderul de la Kiev a afirmat că dispune de informații potrivit cărora Putin analizează posibilitatea prelungirii războiului în următorii doi ani.

Am văzut rapoarte de informații care arată că luați în calcul planuri pentru continuarea războiului până în 2027 și 2028. Știm, de asemenea, că sperați ca rachetele balistice să obțină ceea ce toate celelalte mijloace nu au reușit. Doriți să atrageți Belarusul și mai profund în acest război, iar noi suntem obligați să ne pregătim și pentru această posibilitate. Vedem că încercați să puneți la cale ceva în jurul Transnistriei. Propagandiștii dumneavoastră amenință, într-o formă sau alta, fiecare țară vecină cu Rusia. Chiar doriți să treceți prin toate acestea?”, a spus liderul de la Kiev.

Președintele Ucrainei i-a propus lui Vladimir Putin să înceapă discuții directe privind încetarea războiului.

Vedem că Statele Unite ale Americii sunt concentrate în totalitate asupra problemei Iranului și ar fi greșit să așteptăm pur și simplu până când războiul din Europa va reveni în centrul atenției lor. Ucraina propune încheierea acestui război printr-un dialog direct între noi — și dumneavoastră. Vă propun o întâlnire”, a spus el.

Vladimir Zelenski a sugerat ca locații pentru o potențială întâlnire Elveția, Turcia sau țările arabe, care de-a lungul timpului au servit drept locații de discuții pentru rezolvarea conflictelor.

La formatul bilateral care urmează să fie creat între noi s-ar putea alătura și alți participanți agreați. Întrucât războiul are loc în Europa, iar Ucraina are nevoie de garanții de securitate, în timp ce și dumneavoastră căutați garanții pentru propria securitate, ar fi logic să fie implicați cei care pot servi cu adevărat drept garanți. Credem că Europa trebuie să facă parte din acest proces — cei care au cu adevărat capacitatea de a influența situația. De asemenea, credem că Statele Unite trebuie să facă parte din proces. Acest lucru ar putea contribui la construirea unei noi arhitecturi de securitate pentru partea noastră de lume”, a adăugat oficialul.

Vladimir Zelenski a mai spus că Ucraina este deschisă pentru un armistițiu pe durata negocierilor de pace. Totodată, președintele a menționat că țara sa este pregătită și pentru un schimb complet de prizonieri de război, care, potrivit lui, ar putea deveni „un bun preludiu pentru încheierea războiului”.

Dacă nu veți ajunge personal la concluzia că este timpul să puneți capăt acestui război, Ucraina va continua să lupte pentru existența sa. Vom avea pe cei care ne susțin. Dar și dumneavoastră va trebui să luptați mult mai greu pentru propria existență — nu pentru cea a Rusiei, ci pentru a dumneavoastră. Și aceasta nu este o amenințare din partea mea sau a Ucrainei. Este un fapt al istoriei Rusiei pe care îl cunoașteți foarte bine: atunci când Rusia obosește, vine schimbarea. Noi putem contribui la această oboseală”, a subliniat președintele.

Amintim că invazia Federației Ruse la scară largă în Ucraina a început pe 24 februarie 2022, la ordinul lui Vladimir Putin.

De la declanșarea agresiunii militare, armata rusă a ocupat parțial regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Pe 30 septembrie 2022, Vladimir Putin a semnat decretul privind anexarea celor patru regiuni ucrainene, deși armata rusă nu controlează nici în prezent integral teritoriul acestora.

După ce Donald Trump și-a început al doilea mandat de președinte al SUA, în ianuarie 2025, Washingtonul a intensificat eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului, fiind organizate mai multe runde de negocieri. Discuțiile nu au produs însă rezultate semnificative, cu excepția unor schimburi de prizonieri de război.

Iar din februarie 2026, când SUA și Israelul au început un război împotriva Iranului, negocierile dintre Ucraina și Rusia mediate de Washington au intrat în impas.

Între timp, cel mai complicat subiect pentru încheierea conflictului militar rămâne problema teritorială. Moscova cere recunoașterea controlului asupra regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson și retragerea forțelor ucrainene din întreg teritoriul acestora, inclusiv din zone care nu sunt controlate de trupele ruse, în timp ce autoritățile ucrainene refuză orice cedări teritoriale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: