Максим Андреев, NewsMaker

Alegătorii cu febră sau tuse vor vota acasă sau în secțiile de votare. Depinde de ora la care se vor prezenta

În ziua alegerilor prezidențiale, cetățenii care manifestă simptome precum tuse sau febră, vor putea solicita să voteze cu ajutorul echipelor mobile. Cererile în acest sens vor fi acceptate până la ora 15:00. În cazul în care după această oră, persoanele respective se vor prezenta la secții, li se va permite să voteze acolo. Precizările au fost făcute de către ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, în cadrul ședinței guvernului din 13 octombrie.

Accesul în secțiile de votare, dar și în sediile organelor electorale se va face numai cu purtarea măștilor de protecție, iar birourile electorale ale secțiilor de votare vor asigura cetățenii cu câte o mască. Persoanele care manifestă simptome de îmbolnăvire cu COVID-19 vor putea solicita, „înscris sau verbal” chiar și în ziua alegerilor, până la ora 15:00, să voteze prin intermediul echipelor mobile care se vor deplasa la domiciliu.

„În cazul în care persoanele s-au prezentat deja la secțiile de votare până la ora 15:00, dar manifestă simptome precum febra sau tusa, nu se va permite exercitarea dreptului la vot, dar se va înscrie persoana pentru exercitarea dreptului la vot prin intermediul echipelor mobile. Dacă persoana a venit după ora 15:00, în condițiile respective vor fi întreprinse toate măsurile – adică purtarea măștii, a mănușilor, acel „coridor verde” pentru persoana respectivă, pentru exercitarea dreptului la vot, cu dezinfectarea imediată, în contextul în care o altă persoană urmează să-și exercite dreptul la vot”, a explicat Dumbrăveanu.

Persoanele care se vor afla pe 1 noiembrie în autoizolare, fie din cauza că au intrat în contact cu un bolnav confirmat cu COVID-19, fie pentru că s-au întors dintr-o țară inclusă în lista statelor cu o situație epidemiologică cu risc sporit, vor putea solicita votarea prin intermediul echipelor mobile.

Anterior, șeful Comisiei Electorale Centrale Dorin Cimil a declarat că alegătorii care se vor prezenta la secțiile de votare cu febră vor fi lăsați să voteze. Pentru ei, vor fi amenajate locuri speciale, dar și o urnă specială de vot. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă care s-a desfășurat pe 9 octombrie, împreună cu ministrul de Externe, Oleg Țulea.

Alegerile prezidențiale sunt planificate pentru 1 noiembrie. CEC a aprobat înregistrarea a 8 candidați: Renato Usatîi, Andrei Năstase, Tudor Deliu, Violeta Ivanov, Igor Dodon, Maia Sandu, Octavian Țîcu și Dorin Chirtoacă.

Amintim că printre simptomele infectării cu noul coronavirus este febra și tusa. Până în prezent, în Republica Moldova au fost confirmate oficiale circa 63 000 de infectări cu COVID-19.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: