Nordinfo.md

Alegeri prezidențiale în România: câți români din Republica Moldova au votat în prima zi

Peste 11 600 de români din Republica Moldova au votat pe 2 mai, prima zi de de vot a alegerilor pentru funcția de președinte al României. Informația se regăsește pe site-ul Autorității Electorale Permanente.

Potrivit sursei citate, la închiderea secțiilor de vot din Republica Moldova, care a avut loc la ora 21:00, 11 648 de cetățeni români și-au exprimat opțiunea de vot la scrutinul prezidențial din România.

Republica Moldova s-a clasat pe locul 5 în topul țărilor în care s-a votat cel mai mult astăzi. Pe primele patru poziții se află Italia, Germania, Spania și, respectiv, Marea Britanie.

La alegerile prezidențiale din 2024, care au fost anulate ulterior, în prima zi de vot, în Republica Moldova și-au exprimat votul 5 119 persoane.

Alegerile pentru funcția de președinte al României vor avea loc în data de 4 mai. În diaspora însă procesul de vot a început deja și va dura trei zile: pe 2, 3 și, respectiv, 4 mai.

În Republica Moldova au fost deschise 64 de secții de votare, dintre care 20 sunt amplasate în Chișinău (lista cu adresele secțiilor de votare – aici).

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Mai puține cezariene și avorturi prin metode mai sigure. Planul Ministerului Sănătății până în 2030, pe masa Guvernului

Ministerul Sănătății își propune ca, până în 2030, 90% dintre întreruperile de sarcină din Republica Moldova să fie efectuate prin metode sigure, în conformitate cu protocoalele naționale. În 2024, această pondere era de 82,75%. Obiectivul este inclus în proiectul Programului național privind sănătatea sexuală și reproductivă pentru anii 2026–2030.

Potrivit Ministerului Sănătății, aproximativ 20% dintre întreruperile de sarcină sunt efectuate în continuare prin dilatare și chiuretaj, metodă nerecomandată de Organizația Mondială a Sănătății. Autorii proiectului explică această situație prin dotarea insuficientă a unor instituții medicale și costul ridicat al metodelor moderne, inclusiv al avortului medicamentos.

Pentru a îmbunătăți accesul la proceduri sigure, autoritățile propun includerea preparatelor utilizate pentru avortul medicamentos în Lista națională a medicamentelor esențiale și revizuirea protocolului clinic privind întreruperea sarcinii în condiții de siguranță.

Conform documentului, rata avorturilor a scăzut de la 17 cazuri la 1.000 de femei cu vârste cuprinse între 15 și 49 de ani în 2003 la 11,5 cazuri în 2025. Ponderea întreruperilor de sarcină în rândul adolescentelor de 15–19 ani s-a redus de la 10,6% în 2003 la 4,9% în 2024.

Ministerul Sănătății precizează că, în ultimii ani, nu au fost înregistrate decese materne asociate complicațiilor provocate de avort. Printre măsurile care ar fi contribuit la acest rezultat se numără utilizarea avortului medicamentos prin telemedicină, inclusiv în perioada pandemiei.

Autoritățile își propun, totodată, să reducă rata operațiilor cezariene de la 32,5% în 2025 la cel mult 29,3% până în 2030. Potrivit proiectului, situația este mai gravă în maternitățile private, unde fiecare a doua femeie naște prin cezariană. Ministerul Sănătății susține că, la nivel național, nu există măsuri concrete, precum modele de rambursare care să favorizeze nașterea vaginală, pentru a opri „creșterea necontrolată și potențial periculoasă a operațiilor cezariene”.

Programul mai prevede sporirea accesului grupurilor vulnerabile la cel puțin cinci metode moderne de contracepție, inclusiv prin distribuirea gratuită a contraceptivelor și instruirea personalului medical. Autoritățile vor să crească utilizarea metodelor moderne de contracepție în rândul adolescenților sexual activi, de la 13% în 2022 la cel puțin 20% până în 2030.

Documentul include, de asemenea, măsuri pentru reducerea mortalității materne și neonatale, extinderea accesului la fertilizarea in vitro și acordarea de asistență victimelor violenței sexuale.

Costul total al programului pentru perioada 2026–2030 este estimat la aproximativ 171,3 milioane de lei. Dintre aceștia, 43,1 milioane ar urma să fie alocați din bugetul de stat, 79,6 milioane – din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, iar 48,7 milioane – din surse externe.

Programul urmează să fie examinat de Cabinetul de miniștri în ședința din 16 septembrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: