rfi.ro

Alegeri prezidențiale. Lista căilor de acces către localitățile în care vor fi deschise secții de votare pentru locuitorii Transnistriei

Biroul Politici de Reintegrare a publicat lista căilor de acces disponibile către localitățile în care vor fi deschise secții de votare pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană.

Biroul și delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control au verificat situația de pe teren și au comunicat autorităților publice locale lista de drumuri și căi de comunicații ce pot fi utilizate în ziua scrutinului electoral. Funcționalitatea acestora va fi evaluată la fiecare două săptămâni cu sprijinul Misiunii OSCE în Republica Moldova, cu informarea ulterioară despre eventuale evoluții marcate în acest sens.

Oraşul Anenii Noi – R2 Chișinău – Bender / M5;

Comuna Calfa –  R2 Chişinău – Bender/ M5;

Satul Gura Bâcului – podul peste Nistru Bâcioc – Gura Bâcului (M5);

Satul Hârbovăț – L476 R2 drumul de acces;

Satul Varniţa – L475 drumul de acces Varnița – Gura Bâcului;

Oraşul Căuşeni – R26 Bender – Căuşeni / G113 Copanca – Plop-Știubei – Căușeni;

Satul Chircăieşti – trecerea cu bacul (Tiraspol – Chiţcani – Chircăieşti) / L569 Bender – Chircăiești – R26;

Satul Copanca – drumul de acces G113 (Bender – Chiţcani – Căușeni) / L581 trecerea cu bacul (Slobozia-Cremenciug-Copanca);

Satul Fârlădeni – L568 G110 – drumul de acces spre s. Fârlădeni / L568.1 Bender – Gâsca;

Satul Hagimus – R26 Bender – Căuşeni;

Oraşul Criuleni –  M1 podul de peste r. Nistru lângă or. Dubăsari (s. Lunga) / R 5 podul de peste r. Nistru lângă or. Vadul lui Vodă;

Comuna Cocieri – L423 M4 – Dubăsari – Cocieri – Roghi – М4;

Comuna Coşniţa – R5 M5 – Vadul lui Vodă / M4;

Satul Doroțcaia –L 429  L 363 Hârtop – Doroțcaia;

Comuna Molovata Nouă – L 428 trecerea cu bacul Molovata – Molovata Nouă / L423 M4 – Dubăsari – Cocieri – Roghi – М4;

Satul Ustia – Barajul Hidrocentralei de la Dubăsari (pietonal);

Satul Sănătăuca – podul de peste r. Nistru Camenca – Sănătăuca;

Oraşul Rezina – podul de peste r. Nistru Râbnița – Rezina;

Oraşul Ştefan Vodă – podul peste r. Nistru Răscăeți – Hlinaia;

Comuna Răscăieți – podul peste r. Nistru Răscăeţi –  Hlinaia.

Amintim că pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie curent, vor fi deschise 42 de secții de votare în 22 de localități de pe malul drept al Nistrului și din raionul Dubăsari, destinate pentru cetățenii cu drept de vot, domiciliați în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și mun.Bender.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TASS

Zaharova, întrebată dacă Rusia va ajuta Transnistria și Gagauzia în eventualitatea unei uniri a R. Moldova cu România. Ce a răspuns

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, a declarat că Găgăuzia și regiunea transnistreană – două teritorii ale Republicii Moldova care pledează tradițional pentru apropierea de Moscova – nu își doresc unirea cu România. Ea a declarat că aceste regiuni „au alte priorități de politică externă” și că ar vedea în Rusia „un protector”. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unui briefing de presă din 10 iunie.

Dacă Moldova va fi inclusă în componența României, ea va înceta să existe. Pentru că deja acum toți sunt considerați români. Despre ce Moldovă veți mai putea vorbi în cazul includerii ei în componența României? Acest cuvânt va fi eliminat din documente, cărți și manuale. (…) Există toate motivele să credem că înțeleptul popor moldovean va face o alegere clară și suverană în cazul în care chestiunea unirii cu România va fi transpusă în plan practic”, a declarat Maria Zaharova.

Întrebată dacă Federația Rusă va putea „ajuta” Găgăuzia și regiunea transnistreană, în cazul în care Republica Moldova se va reunifica cu România, reprezentanta Ministerului rus de Externe a spus: „Populația Găgăuziei și a Transnistriei are alte priorități de politică externă. Ei nu se văd nici în România, nici în Uniunea Europeană. Ei aspiră la menținerea unor relații cât mai apropiate și reciproc avantajoase cu Rusia. Ei văd în Rusia un protector”.

Amintim că, de la începutul anului, discuțiile despre o potențială reunificare a Republicii Moldova și României s-au intensificat, după ce președinta Maia Sandu a declarat că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, printre care președintele Parlamentului, Igor Grosu, premierul Alexandru Munteanu și ministrul Culturii, Cristian Jardan, și-au declarat susținerea pentru unirea celor două state.

Chișinăul subliniază că principalul obiectiv strategic al Republicii Moldova rămâne aderarea la Uniunea Europeană, întrucât aceasta este direcția de politică externă susținută de majoritatea cetățenilor. Cu toate acestea, în ultima lună, mai mulți oficiali au semnalat că posibilitatea unirii ar putea fi analizată drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna. Afirmații în acest sens au fost făcute de președinta Maia Sandu și ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu, care a catalogat potențiala unire a celor două state drept „planul B”.

În prezent, ideea unirii nu beneficiază de sprijin majoritar în Republica Moldova, însă sondajele indică o creștere a numărului de susținători. Un sondaj iData din luna mai a arătat că 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. Peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt: circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: