„Șansă”

Alexei Lungu va compărea pe banca acuzaților, într-un dosar privind finanțarea ilegală a partidelor politice

Alexei Lungu, liderul partidului „Șansă” – formațiune asociată oligarhului fugar și condamnat Ilan Șor, dizolvată recent prin decizia Curții de Apel – a fost trimis în judecată într-un dosar privind finanțarea ilegală a partidelor politice și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale formațiunilor politice sau ale fondurilor electorale, scrie Rise Moldova.

Jurnalist de profesie, Lungu a activat timp de aproximativ zece ani în trustul General Media Group, controlat la acea vreme de Vladimir Plahotniuc. A lucrat mai întâi la Publika TV, apoi la Prime TV, iar în 2019, la scurt timp după plecarea lui Plahotniuc din Republica Moldova, a părăsit holdingul media.

Ulterior, Lungu s-a angajat la „Exclusiv Media”, companie afiliată fostului președinte Igor Dodon. Aceasta administra postul NTV Moldova, care retransmitea canalul rus NTV (HTB), dar și alte instituții media apropiate Partidului Socialiștilor.

În 2022, Lungu s-a alăturat trustului media afiliat lui Ilan Șor și a devenit moderator al emisiunii „PULS”, difuzată la Orizont TV – post care a preluat o parte din conținutul TV6, după suspendarea licenței acestuia.

În 2023, Alexei Lungu a preluat conducerea partidului „Șansă”. Pe 22 iulie 2026, Curtea de Apel a dispus dizolvarea formațiunii, la solicitarea Ministerului Justiției. În aceeași ședință au fost dizolvate și partidele FASM, „Victorie” și „Renaștere”, toate asociate lui Ilan Șor, iar activitatea partidului „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a fost suspendată pentru 12 luni.

În 2023, Alexei Lungu a devenit președintele Partidului „Șansă”. Formațiunea a fost dizolvată din decizia Curții de Apel din 22 iulie 2026, la solicitarea Ministerului Justiției. Pe lângă „Șansă”, și alte partide afiliate lui Șor au fost dizolvate, în aceeași ședință – FASM, „Victorie” și „Renaștere” – iar activitatea „Moldova Mare”, partid condus de Victoria Furtună, a fost limitată pentru 12 luni.

În martie 2026, Lungu a primit o citație din partea Centrului Național Anticorupție pe Aeroportul Internațional Chișinău, într-o cauză penală privind finanțarea ilegală a partidelor politice.

Potrivit Rise Moldova, dacă va fi găsit vinovat, Alexei Lungu riscă o pedeapsă cu închisoarea de la șase la zece ani, o amendă de până la 400.000 de lei și interdicția de a ocupa anumite funcții publice sau de a desfășura anumite activități pentru o perioadă de până la zece ani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: