kafanews.com

Alocații mai mari pentru vârstnici, persoane cu dizabilități și participanți ai conflictelor armate

Prticipanții la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova, precum și persoanelor participante la acțiunile de luptă din Afganistan și pe teritoriile altor state vor primi alocații lunare mai mari. De asemenea, deputații au aprobat în ședința de astăzi, 20 decembrie, a parlamentului, majorarea cuantumului alocației sociale pentru persoanele vârstnice care nu au un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani și dublarea alocației sociale de stat pentru persoanele cu dizabilități. 

Parlamentul a votat, în ședința plenară de astăzi, modificări, în lectura finală, la Legea cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație. Proiectul prevede majorarea etapizată a alocațiilor lunare de stat participanților la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova, precum și persoanelor participante la acțiunile de luptă din Afganistan și pe teritoriile altor state.

Alocațiile respective se vor majora de la 100 la 300 de lei lunar începând cu anul 2020 și până la 500 de lei lunar – începând cu anul 2021. Deputații admit că, pe viitor, alocația respectivă ar putea fi indexată anual.

Totodată, parlamentul a adoptat, astăzi, un proiect de lege privind majorarea cuantumului alocației sociale pentru persoanele vârstnice care nu au un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani și, respectiv, nu pot beneficia de pensia pentru limita de vârstă, de la 20% la 50% din mărimea pensiei minime pentru limită de vîrstă, stabilite anual de guvern.

Același proiect de lege prevede dublarea alocației sociale de stat pentru persoanele cu dizabilități: de la 40% la 80% din pensia minimă pentru limită de vîrstă.

De majorări ale cuantumului alocațiilor sociale de stat vor beneficia aproape 8 910 de persoane vârstnice și cca 12 178 de persoane cu dizabilități.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Congresul Național al Memoriei, dedicat foametei organizate și deportărilor staliniste. Grosu: Aceste tragedii nu sunt doar statistici

Cea de-a doua ediție a Congresului Național al Memoriei, dedicată foametei organizate din 1946-1947 și primului val al deportărilor staliniste, are loc astăzi, 28 iunie, la Chișinău. În cadrul evenimentului, participanții au vorbit despre importanța păstrării memoriei victimelor represiunilor sovietice și despre inițiativele legislative privind condamnarea negării acestor tragedii.

Congresul Național al Memoriei se desfășoară la Palatul Republicii din Chișinău. Ediția din acest an marchează 80 de ani de la foametea organizată din 1946-1947 și 85 de ani de la primul val al deportărilor sovietice din 1941.

La eveniment participă, între alții, președintele Parlamentului, Igor Grosu, ministrul Culturii, Cristian Jardan, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, ambasadorul Poloniei la Chișinău, Tomasz Kobzdej, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova, Alexandru Postica, istorici, cercetători și clerici.

Istoria, pe lângă faptul că este o înșiruire de date, înseamnă oameni, familii, destine. Iar istoria noastră poartă răni adânci. (…) Nu există sat în Republica Moldova în care să nu fi existat o familie deportată, nu există localitate care să nu păstreze amintirea foametei. Aceste tragedii nu sunt doar statistici, sunt parte a memoriei colective a poporului nostru. Și tocmai de aceea, istoricii, colegii mei, au o misiune aparte: să studieze trecutul și să transmită în continuare cultura memoriei”, a declarat Igor Grosu la eveniment.

Oficialul a menționat că Parlamentul consolidează cadrul legal în memoria victimelor represiunilor politice, menționând proiectul de lege care va introduce răspundere penală pentru persoanele care neagă public foametea și deportările din timpul regimului totalitar sovietic. Inițiativa legislativă urmează să fie dezbătută și votată în prima lectură.

Una din obligațiile statului este asigurarea dreptului la adevăr a cetățenilor săi, ca element important al respectării drepturilor omului. Dreptul la adevăr reprezintă dreptul victimelor și al societății de a cunoaște adevărul despre circumstanțele în care au fost comise încălcări grave ale drepturilor omului: cine a fost responsabil, ce s-a întâmplat și care a fost soarta victimelor. (…) Este un act de dreptate față de victime și o datorie față de generațiile care vin. Memoria nu trebuie folosită pentru a dezbina societatea. Memoria trebuie să ne unească în jurul adevărului și să aducă dreptate victimelor și urmașilor acestora”, a spus el.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: