Pandemia de coronavirus

Alte 1323 cazuri de infectare cu COVID-19 în Moldova. 18 dintre pacienții infectați au murit

Stela Untila
| 13 noiembrie, 2020
17:47

Alte 1323 cazuri de infectare cu COVID-19 au fost confirmate în Republica Moldova. De asemenea, în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 18 decese în rîndul pacienților infectați.

Din numărul total de cazuri, 13 cazuri sunt de import (România-4, Germania-3, Federația Rusă-3, Italia-2, Turcia-1).

Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 87 361 cazuri.

Total teste efectuate –3502 dintre care primar – 3032 şi repetat – 470.

Din numărul total de cazuri, 66 sunt lucrători medicali: medici-17, asistenți medicali-34, personal auxiliar-15.

În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internați 2785 pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 256 în stare extrem de gravă ( 44 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată).

Alte 1122 persoane au fost tratate și externate. În total, 68 392 persoane au fost tratate de COVID-19.

În tratament la domiciliu cu forme ușoare de COVID-19 se află 3 866 persoane, iar 26 470 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totdată informăm despre înregistrarea altor decese provocate de COVID-19:

Deces 1970: Femeie de 72 ani, din r-nul Fălești, internată la SR Fălești. Comorbidități: hipertensiune arterială, obezitate, cardiopatie ischemică.

Deces 1971: Bărbat de 75 ani, din r-nul Șoldănești, internat la SR Șoldănești. Comorbidități: hipertensiune arterială, boală cardiovasculară.

Deces 1972: Bărbat de 70 ani, din r-nul Briceni, internat la SR Edineț. Comorbidități: hipertensiune arterială, angină pectorală de efort, cardiopatie mixtă.

Deces 1973: Bărbat de 66 ani, din r-nul Călărași, internat la SR Călărași. Comorbidități: ciroză hepatică.

Deces 1974: Bărbat de 67 ani, din r-nul Soroca, internat la SR Soroca. Comorbidități: boală oncologică.

Deces 1975: Femeie de 75 ani, din r-nul Ialoveni, internată la IMU. Comorbidități: boală oncologică.

Deces 1976: Bărbat de 65 ani, din mun. Chișinău, internat la SCM ”Sf. Treime”. Comorbidități: hipertensiune arterială, ciroză hepatică.

Deces 1977: Bărbat de 59 ani, din r-nul Edineț, internat la SR Edineț. Comorbidități: diabet zaharat, hipertensiune arterială, cardiopatie mixtă.

Deces 1978: Femeie de 79 ani, din r-nul Basarabeasca, internată la SCR. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie mixtă, fibrilație atrială cronică.

Deces 1979: Femeie de 64 ani, din mun. Chișinău, internată la SCR. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie mixtă, encefalopatie mixtă.

Deces 1980: Bărbat de 70 ani, din r-nul Ceadîr-Lunga, internat la da SR Ceadîr-Lunga. Comorbidități: anemie, cancer.

Deces 1981: Bărbat de 68 ani, din r-nul Călărași, internat la SCR. Comorbidități: hipertensiune arterială, diabet zaharat, insuficiență cardiacă.

Deces 1982: Femeie de 52 ani, din r-nul Soroca. Internată la SCR. Comorbidități: diabet zaharat, hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă, pancreatită cronică.

Deces 1983: Bărbat de 43 ani, din r-nul Șoldănești. Internat la SR Șoldănești. Comorbidități: cardiomiopatie mixtă, hepatitiă cronică toxică.

Deces 1984: Bărbat de 79 ani, din r-nul Șoldănești. Internat la SR Șoldănești. Comorbidități: hiprtensiune arterială, encefalopatie discirculatorie mixtă.

Deces 1985: Bărbat de 74 ani, din mun. Bălți. Internat la SC Bălți. Comorbidități: hipertensiune arterială, tromboembolia arterei pulmonare.

Deces 1986: Bărbat de 77 ani, din r-nul Dondușeni. Internat la SR Dondușeni. Comorbidități: cardiopatie mixtă, bronhopneumopate cronică.

Deces 1987: Bărbat de 71 ani, din mun. Bălți. Internat la SC Bălți. Comorbidități: ateroscleroză cerebrală, hiprtensiune arterială, gastrită cronică, pancreatită cronică, hepatită cronică, anemie.

Știri similare

Viață

Musteața recunoaște legătura cu PDM, după demisia de la Ministerul Agriculturii: „Nu am avut curaj să spun întregul adevăr”

Video

(VIDEO) Dacă vor majora tariful, nu știu cum vom trăi”: opoziția protestează împotriva scumpirii gazelor

Politică

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Ecaterina Arvintii
| 24 iulie, 2026
18:49

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

– 520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova. Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!