Alte 71 de mii de doze de vaccin Sputnik-V au fost livrate în Republica Moldova, astăzi, 30 aprilie. Lotul conține vaccinuri pentru al doilea rapel.
La evenimentul de recepționare a lotului este prezentă președinta parlamentului, Zinaida Greceanîi, dar și liderul socialiștilor, Igor Dodon.
„A venit al doilea rapel al vaccinului Sputnik-V. Anterior a venit primul rapel, acum al doilea”, a spus Zinaida Greceanîi. Totodată, aceasta a anunțat că săptămâna viitoare se va vaccina împotriva COVID-19 cu serul Sputnik-V.
Potrivit Ministerului Sănătății, 40 de mii de doze de vaccin vor fi transportate la depozitul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, iar 31 de mii de doze de vaccin vor pleca în regiunea transnistreană.
Amintim că pe 24 aprilie, liderul socialiștilor, Igor Dodon, a anunțat despre livrarea în Republica Moldova a 142 de mii de doze de vaccin Sputnik-V. Pe de altă parte, într-un comunicat de presă, Ministerul de Externe de la Moscova a indicat un lot de 71 de mii de doze.
Pe 26 aprilie, întrebați de jurnaliști care este informația corectă, reprezentanții Ministerului Sănătății au precizat că, de fapt, lotul a inclus 71 de mii de doze de ser produs în Rusia. Lotul livrat pe 24 aprilie era destinat pentru vaccinarea persoanelor cu prima doză.
Industria băuturilor nealcoolice din Republica Moldova solicită retragerea accizei propuse pentru 2027 asupra băuturilor carbogazoase cu zahăr sau îndulcitori, inclusiv fără zahăr, precum și asupra băuturilor energizante. Reprezentanții sectorului avertizează că măsura ar putea duce la scumpiri, reducerea vânzărilor și pierderea unor locuri de muncă.
Din 2027, produsele vizate ar urma să fie taxate suplimentar cu 1,60 lei pentru fiecare litru. Tot în aceeași perioadă urmează să devină funcțional Sistemul de Depozit pentru Ambalaje, care presupune achitarea unei sume separate pentru ambalaj și recuperarea acesteia după returnare. Legislația stabilește un depozit de minimum 2 lei pentru ambalajele incluse în sistem.
Industria susține Sistemul de Depozit, dar consideră că introducerea simultană a celor două măsuri ar crea costuri suplimentare atât pentru companii, cât și pentru cumpărători. Implementarea sistemului presupune investiții în colectare, logistică, trasabilitate și infrastructură, iar autoritățile confirmă că producătorii, importatorii și comercianții vor avea obligații și costuri de conformare.
Potrivit unei evaluări comandate de sector, prețul mediu pe litru al produselor vizate ar putea crește cu aproximativ 15,5%, iar cea mai mare parte a acestei majorări ar fi provocată de acciză.
La aceasta se adaugă suma achitată pentru ambalaj. Studiul industriei estimează că, dacă este luat în calcul și un depozit de 2 lei plătit la cumpărare, suma achitată la casă ar putea fi cu 32%-34% mai mare, în funcție de produs. Acești bani pot fi recuperați ulterior, dar numai după returnarea recipientului.
„Nu contestăm obiectivele statului în domeniul sănătății publice. Considerăm însă că, dacă obiectivul real este reducerea consumului de zahăr, politica trebuie construită în jurul conținutului de zahăr și al aportului total din alimentație, nu în jurul apartenenței unui produs la o anumită industrie”, susțin reprezentanții sectorului.
Una dintre principalele obiecții privește includerea băuturilor cu îndulcitori. Astfel, noua taxă poate ajunge să fie aplicată și produselor fără zahăr. Industria consideră că această abordare poate descuraja companiile să dezvolte alternative cu mai puțin zahăr sau fără zahăr.
În același timp, alte alimente cu un conținut ridicat de zahăr nu sunt vizate de aceeași măsură. În opinia sectorului, există astfel riscul ca un cumpărător să renunțe la o băutură care s-a scumpit și să aleagă un alt produs netaxat, fără ca aportul său total de zahăr să se reducă.
Scumpirile ar putea influența direct și vânzările. Evaluarea prezentată de industrie estimează că volumele comercializate ar putea scădea cu aproximativ 14,8%. Dacă și suma achitată pentru ambalaj va influența decizia de cumpărare, reducerea ar putea ajunge până la 31%.
Efectele unei asemenea scăderi nu s-ar opri la producători. De acest sector depind și distribuitori, transportatori, furnizori, magazine, restaurante și cafenele. Mai puține produse vândute înseamnă venituri mai mici de-a lungul întregului lanț.
Potrivit aceleiași analize, impactul cumulat ar putea duce la pierderea a aproximativ 300 de locuri de muncă. Circa 100 ar putea fi afectate direct în sectorul băuturilor, iar alte aproximativ 200 în retail, distribuție și activitățile conexe.
Industria atrage atenția și asupra banilor pe care statul i-ar putea încasa efectiv. Veniturile brute estimate din noua taxă sunt de aproximativ 189,7 milioane de lei. Dacă vânzările scad, însă, se reduc și încasările din acciză, TVA și alte impozite.
În acest scenariu, evaluarea comandată de sector estimează că venitul fiscal net ar putea coborî la aproximativ 113,3 milioane de lei. În plus, analiza indică posibile pierderi de circa 37 de milioane de lei din veniturile gospodăriilor și salarii și aproximativ 30 de milioane de lei din profiturile întreprinderilor.
Aceste cifre reprezintă estimări prezentate de industrie, nu efecte deja produse, iar impactul real va depinde de modul în care consumatorii și companiile vor reacționa dacă măsura va intra în vigoare.
Producătorii mai precizează că o asemenea acciză pe băuturile nealcoolice nu face parte din categoriile de accize armonizate obligatoriu la nivelul Uniunii Europene. Regimul comun al UE vizează alcoolul, tutunul și produsele energetice.
În aceste condiții, Asociația Producătorilor de Apă și Băuturi din Moldova solicită retragerea accizei în forma propusă pentru 2027 și prioritizarea implementării Sistemului de Depozit pentru Ambalaje.
Reprezentanții sectorului propun ca o eventuală taxă destinată reducerii consumului de zahăr să fie analizată ulterior, după evaluarea efectelor noului sistem de depozit pentru ambalaje, iar taxa propusă să fie progresiva, pe baza conținutului efectiv de zahăr din produse.
Impactul noii accize nu se limitează, așadar, la cei 1,60 lei aplicați pentru fiecare litru. Industria cere ca, înainte de adoptarea măsurii, să fie analizat efectul complet asupra prețurilor, locurilor de muncă, afacerilor locale și veniturilor pe care statul le-ar putea încasa în realitate.
