„Am eliberat o dată țara de hoți, o voi face din nou”. Năstase s-a lansat în campania electorală

Andrei Năstase s-a lansat în campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Evenimentul a avut loc pe 27 septembrie, pe scările instituției prezidențiale. Năstase a spus că poate scoate „Moldova din sărăcie” și că are un program electoral „realist”. La ultimul ar fi lucrat cu specialiștii săi, fără a da nume în acest sens. El a mai declarat că a eliberat „o dată țara de hoți” și a adăugat: „O voi face din nou”. Totodată s-a referit la campania electorală a Maiei Sandu, adăugând că „este de un nivel foarte jos”. Reprezentanții candidatei Maia Sandu au menționat pentru NewsMaker că nu vor comenta declarațiile lui Năstase. 

„În spatele meu se află o clădire pe care o cunoașteți cu toții, e clădirea Președinției. Ar trebui să impună respect prin ceea ce este în interior, dar din păcate nu este așa. (…) Atunci când am decis să candidez a fost pentru că această funcție de președinte este de fapt vacantă de mulți ani. Participarea mea în această cursă electorală nu este împotriva lui Sandu sau a altor candidați”, a menționat Năstase.

El a mai spus că a eliberat „o dată țara de hoți” și a adăugat: „O voi face din nou”.

„Nu avem nici o îmbunătățire a nivelului de trai, nu vedem investiții reale în infrastructură, în educație sau sănătate. (…) Scopul meu în această campanie electorală este să vă spun adevărul. (…) Cunoașteți angajamentele mele de mulți ani, iar cel mai important a fost acela de a elibera țara de hoți, de a le o da oamenilor. Am eliberat-o o dată, o voi face din nou. Numai că de data aceasta nu voi mai lăsa pe nimeni să profite de lupta și de munca noastră”, a comunicat el.

Ulterior, Năstase a vorbit despre programul său electoral și ce își propune să realizeze în campania electorală.

„Împreună cu specialiștii mei am lucrat la un program realist. Vă spun doar că putem să scoatem Moldova din sărăcie cu un buget făcut pentru oameni, cu industrializarea puternică a economiei, cu investiții autohtone și străine mari. (…) Scopul meu în această campanie este să interacționez cu cât mai mulți dintre voi. (…) Nu o să mă vedeți cum sar cu parașuta, cum plimb cățelul sau cum mă dau electoral în bărci ca actualul președinte. (…) Cred că acest tip de campanie este de un nivel foarte jos”, a menționat el.

„Jos Maia Sandu” – au scandat susținătorii lui Năstase.

NewsMaker a solicitat o reacție de la reprezentanții candidatei la Președinție Maia Sandu în legătură cu declarațiile lui Năstase. Adriana Vlas a spus că nu va comenta declarațiile politicianului.

Recent, Maia Sandu a fost întrebată cu ce l-a supărat pe Andrei Năstase. Președinta și candidata PAS la alegerile prezidențiale a spus că viziunile sale privind dezvoltarea Republicii Moldova diferă de cele ale lui Andrei Năstase. Detalii AICI.

***

Andrei Năstase și-a început activitatea publică în calitate de fondator și lider al Platformei Civice „Demnitate și Adevăr”, preluând ștafeta mișcării protestatare din 2015, scrie alegeri.md. A participat la alegerile din 2016 pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, dar s-a retras în favoarea candidatului comun al forțelor politice anti-oligarhice, Maia Sandu.

A câștigat în 2018 alegerile pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău. După invalidarea rezultatelor alegerilor, pe motiv că ar fi făcut agitație electorală în ziua alegerilor, a devenit unul dintre liderii Mișcării de Rezistență ACUM.

Năstase a fost și ministru al Afacerilor Interne, mai târziu – și consilier în Consiliul Municipal Chișinău (CMC).

În decembrie 2022, Biroul Politic Național al Platformei DA a decis retragerea sprijinului politic fracțiunii Platforma DA din CMC, după ce consilierii municipali au votat, alături de cei ai Partidului Socialiștilor pentru adoptarea a patru Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) controversate, care vor permite construirea unor noi complexe locative. Guvernul a calificat inițiativa drept „ilegală”. Atunci consilierul municipal Andrei Năstase a declarat că reprezentanții Platformei au votat în favoarea PUZ-urilor bazându-se pe expertiză. Totodată, Năstase a spus că reprezentanții Platformei DA din CMC și-au înaintat demisia din partid, dar nu își vor depune mandatele de consilieri.

În mai 2024, Năstase a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale și că va participa la scrutin în calitate de candidat independent.

Între timp, pe 5 septembrie, Năstase a anunțat că își va crea partid politic după alegerile prezidențiale.

Pe 23 septembrie, Comisia Electorală Centrală l-a înregistrat în calitate de candidat la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: