Mastercard lansează serviciul de retragere a numerarului la plata cu cardul, disponibil la stațiile de alimentare Vento în Moldova

Prima rețea în care va putea fi utilizat serviciul „Cash la casă” va fi rețeaua stațiilor PECO Vento. Banca care asigură serviciul de acceptare a plăților pentru acest proiect este maib.

Mastercard, companie globală de tehnologie în domeniul plăților, lansează în premieră pe piața din Republica Moldova serviciul „Cash la casă”, în parteneriat cu maib, liderul sectorului bancar, și rețeaua de stații PECO Vento. Noua soluție le permite clienților să retragă numerar direct de la casa de marcat, în momentul achitării cumpărăturilor cu un card Mastercard®, fără necesitatea de a căuta un bancomat.

Serviciul „Cash la casă” este deja disponibil în rețeaua stațiilor PECO Vento din întreaga țară. În continuare, Mastercard intenționează să extindă rețeaua de parteneri în care acest serviciu va fi disponibil.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării susține inovațiile care au un impact real asupra calității vieții oamenilor. Lansarea acestui nou serviciu reprezintă un pas important în extinderea accesului la servicii financiare în întreaga țară. Recent, am creat cadrul legislativ necesar care a făcut posibilă lansarea și dezvoltarea acestui proiect. Apreciem colaborarea tuturor partenerilor implicați și avem încredere că această inițiativă va contribui la promovarea plăților fără numerar și la avansarea economiei digitale, oferind populației soluții mai comode și mai sigure pentru gestionarea finanțelor proprii.”— Doina Nistor, Viceprim-ministră, Ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării a Republicii Moldova.

Lansarea serviciului „Cash la casă” în Moldova reprezintă un pas important în dezvoltarea soluțiilor financiare inovatoare, care simplifică activitățile de zi cu zi ale oamenilor și oferă mai multă flexibilitate în gestionarea finanțelor. Acest serviciu elimină nevoia de a retrage numerar „pentru orice eventualitate”, deoarece acum banii pot fi obținuți direct în timpul cumpărăturilor — rapid și comod. Este o soluție deosebit de utilă pentru locuitorii din zonele unde accesul la rețeaua de bancomate poate fi limitat. Suntem recunoscători partenerilor noștri — maib și rețelei de stații de alimentare Vento — pentru sprijinul acordat inițiativei și parteneriatul orientat să facă soluțiile financiare mai moderne, mai accesibile și comode pentru deținătorii de carduri din întreaga țară.”— Irina Untila, Country Manager Mastercard în Moldova.

Serviciul este disponibil pentru cardurile Mastercard, emise de majoritatea băncilor din Moldova. Banca – acceptant a proiectului în rețeaua de stații de alimentare Vento este maib.

Pentru a utiliza serviciul, cumpărătorul trebuie să aleagă orice produs din categoria non-combustibil, să informeze casierul despre intenția de a retrage numerar, apoi să plătească cumpărăturile cu cardul Mastercard — fie card fizic, fie digital, prin smartphone sau alt dispozitiv cu NFC. Suma maximă ce poate fi retrasă într-o singură tranzacție este de 1.000 de lei, indiferent de valoarea cumpărăturii. După confirmarea plății, casierul va elibera un bon fiscal care va include detalii atât despre achiziție, cât și despre suma retrasă în numerar.

Știm cât de important este timpul și cât de valoros este confortul — aici și acum. De aceea, ne bucurăm să fim partenerul Mastercard în lansarea serviciului „Cash la casă”, care permite retragerea de numerar direct la casa de marcat. maib este prima bancă din Republica Moldova care a activat acest serviciu în propria rețea de POS-terminale, îmbunătățind astfel experiența clienților și oferindu-le un nivel și mai ridicat de comoditate. Le mulțumesc partenerilor noștri — Mastercard și Vento — precum și echipei maib, care a lucrat la integrarea acestui serviciu.Viziunea maib este de a fi o companie tehnologică și orientată către oameni, iar eu le sunt recunoscătoare clienților noștri, care ne motivează să dezvoltăm soluții care aduc schimbări reale în viața de zi cu zi.”, a menționat Aliona Stratan, Prim-vicepreședintă maib.

În prezent, rețeaua de stații de alimentare Vento numără 85 de locații în toată Moldova. Zilnic, peste 25 000 clienți utilizează produsele și serviciile stațiilor Vento.

Pentru rețeaua noastră, este important nu doar să oferim combustibil de calitate, ci și să asigurăm servicii moderne și comode pentru clienți. Lansarea „Cash la casă”, în parteneriat cu Mastercard și maib, deschide noi oportunități pentru vizitatorii stațiilor noastre — acum aceștia pot retrage numerar rapid, într-un loc familiar, fără pași suplimentari sau timp pierdut căutând un bancomat. Suntem încrezători că acest serviciu va fi apreciat de clienții noștri”, a declarat Serghei Cernețchi, director general Vento Retail.

Partenerul tehnic al lansării serviciului „Cash la casă” este compania IntelectSoft.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

colaj NM

Schimb de acuzații între Băluțel și Ceban după incidentele cu drone: „comportament de agent rus” vs. „propagandă”

Adrian Băluțel, deputatul PAS și președinte al Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, l-a acuzat pe primarul Chișinăului, Ion Ceban, de „comportament de agent rus”, după ce edilul a cerut convocarea Consiliului Național de Securitate (CNS) în contextul incidentelor cu drone și a sugerat că guvernarea PAS că nu ar fi întreprins măsuri pentru asigurarea securității populației. Parlamentul a menționat că Ceban nu a condamnat Federația Rusă pentru încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova și a invocat investițiile făcute în domeniul apărării de actuala guvernare. În replică, primarul capitalei a catalogat învinuirile drept „propagandă”.

Pe Ceban îl deranjează PAS şi Consiliul Național de Securitate, nu îl deranjează Putin şi Federația Rusă care lansează drone. Această postare a lui Ceban denotă clar un comportament de agent rus. Nu a menționat în niciun fel Rusia, statul care se face responsabil de violarea spațiului nostru aerian și nici nu a condamnat acțiunile agresive ale acestuia împotriva Republicii Moldova. Cel mai mai cinic e că acest politician chipurile cere măsuri împotriva dronelor, după ce ani la rând, fiind ideologul PCRM și PSRM, formațiuni care, aflate la guvernare, au denigrat orice încercare de a investi în armată”, a scris Adrian Băluțel pe Facebook, luni, 21 septembri.

Deputatul a mai spus că, de când a ajuns la guvernare, PAS a făcut eforturi „fără precedent” de a investi în apărare, subliniind că în ultimii ani au fost achiziționate două radare, iar armata a fost dotată cu „mijloace a dronelor”.

În replică, la ședința operativă a serviciilor Primăriei Chișinău, Ion Ceban a acuzat reprezentanții guvernării că fac „propagandă”.

Dronele… 200 de metri de la Chișinău, de la Colonița… Am vorbit sâmbătă că ar fi bine să fie convocat Consiliul Național de Securitate. Da, și pe noi ne interesează ca administrație ce se întâmplă, care sunt măsurile de protecție, cum trebuie să ne comportăm, ce trebuie să facem în anumite situații. (…) Noi considerăm că acest lucru trebuie să fie făcut public. Iarăși au făcut gălăgie toți trubadurii ăștia, toți președinții de comisii, că facem… Voi ați îndobitocit populația cu tot felul de frici, chemare la dezbinare, chemare la ură. Fără un gram de protecție pentru oameni. Și în ceea ce ține de securitatea națională, și în ceea ce ține de economie, și în ceea ce ține de social. (…) Singurul lucru pe care-l cunosc acești cetățeni este să facă propagandă enormă prin toate instituțiile media”, a spus edilul capitalei.

Amintim că schimbul de replici vine după ce, pe 19 septembrie, Ion Ceban a publicat pe rețelele de socializare un mesaj în care a solicitat convocarea Consiliului Național de Securitate și a Centrului de Management al Crizelor după incidentul din apropierea satului Colonița, municipiului Chișinău, unde s-a prăbușit un aparat de zbor fără pilot, care ulterior a explodat. „Pentru liniștea cetățenilor, ieșiți și spuneți ce măsuri concrete ia statul în aceste situații. (…) Ocupați-vă de problemele oamenilor de acasă și întreprindeți măsuri pentru securitatea cetățenilor inclusiv în legătură cu creșterea exorbitantă a prețurilor. Unde sunt măsurile de securitate a statului despre care atât ați vorbit?”, a menționat primarul.

Скриншот

„Nu vorbesc moldoveneasca”. Deputatul Grigore Uzun renunță la planul de a candida la funcția de bașcan al Găgăuziei

Grigore Uzun, deputat din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), pe care liderul formațiunii, Igor Dodon, îl anunțase anterior drept candidatul PSRM la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, a comunicat că nu va concura în cursa electorală. El a motivat decizia prin faptul că nu cunoaște limba română, pe care politicianul a numit-o „moldovenească”, și că, în aceste condiții, nu îndeplinește una dintre cerințele obligatorii pentru înregistrarea candidaturii, introdusă prin recentele modificări ale Codului Electoral. Declarațiile au fost făcute luni, 21 septembrie, în cadrul unei conferințe de presă susținute împreună cu Igor Dodon.

Eu nu vorbesc, în primul rând moldoveneasca, nu româna. Consider că limba este moldovenească – a fost, este și va fi. Dar nu o cunosc, la fel ca majoritatea cetățenilor autonomiei găgăuze. (…) Nu vreau să pun în dificultate cel mai mare partid de opoziție din țară – Partidul Socialiștilor – și am luat decizia să nu-mi înaintez candidatura la viitoarele alegeri pentru funcția de bașcan”, a declarat Grigore Uzun.

Deputatul a menționat că va studia „limba moldovenească”, iar la actualul scrutin se va ocupa de pregătirea candidaților PSRM pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG).

La rândul său, liderul PSRM, Igor Dodon, a precizat că, în următoarele zile, vor avea loc consultări cu potențiali candidați la funcția de bașcan, iar ulterior se va decide cine va reprezenta formațiunea politică. Politicianul a refuzat să dezvăluie numele potențialilor candidați, dar a subliniat că sunt „cel puțin 2-3”.

Amintim că, până acum, și-a anunțat intenția de a candida la funcția de bașcan ex-deputatul APG Petru Vlah, fostul deputat socialist Fiodor Găgăuz și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent deputat „Alternativa”, care a beneficiat de sprijinul PSRM la alegerile prezidențiale din 2024.

Grigore Uzun a reprezentat PSRM la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei din 2023, reușind să ajungă în turul II, unde a fost învins de Evghenia Guțul.

Depunerea documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de guvernator al autonomiei a început luni, 21 septembrie, iar campania electorală va demara pe 16 octombrie. Alegerile propriu-zise vor avea loc pe 15 noiembrie, concomitent cu scrutinul pentru Adunarea Populară a Găgăuziei.

Scrutinele vor fi organizate conform noilor prevederi ale Codului Electoral al Republicii Moldova, adoptate de Parlament în luna august, după o dispută îndelungată cu Comratul privind modul de desfășurare a procesului electoral în autonomie. Potrivit noilor reguli, pentru a candida la funcția de guvernator al Găgăuziei, o persoană trebuie să îndeplinească mai multe criterii: să dețină cetățenia Republicii Moldova și drept de vot, să fi împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 35 de ani, să fi domiciliat sau să domicilieze pe teritoriul unității teritoriale autonome Găgăuzia timp de cel puțin 10 ani, să cunoască limbile găgăuză și română și să nu se afle sub incidența restricțiilor privind exercitarea drepturilor electorale.

***

Faptul că limba de stat în Republica Moldova este română se menționează încă în Declarația de Independență a țării, adoptată în anul 1991. În martie 2023, Parlamentul a adoptat un proiect de lege prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială” și „limba maternă” au fost înlocuite cu „limba română” în Constituție și legislație.

Al doilea caz de survolare neautorizată a spațiului aerian al R. Moldova într-o singură zi. Ce spune Ministerul Apărării

Încă un obiect aerian a survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova astăzi, 21 septembrie, pe fondul atacurilor masive lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei. Informația a fost confirmată de Ministerul Apărării într-un comunicat.

Potrivit instituției, Serviciul Operații Aeriene a detectat obiectul aerian la ora 12:34. Acesta a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova din direcția localității Maiaki, regiunea Odesa, traversând frontiera de stat în zona satului Palanca, raionul Ștefan Vodă.

Ministerul Apărării a precizat că obiectul aerian a rămas în spațiul aerian al țării aproximativ două minute. La ora 12:36, acesta a părăsit spațiul aerian național și s-a îndreptat spre Ucraina, în direcția localității Bileaivka.

Instituția nu a oferit, deocamdată, detalii despre tipul obiectului aerian detectat.

Acesta este al doilea incident de survolare neautorizată a spațiului aerian al Republicii Moldova înregistrat astăzi, 21 septembrie. Sistemele de supraveghere aeriană au mai detectat, la ora 00:17, un aparat de zbor neidentificat. Acesta a dispărut de pe radare la ora 00:44, în proximitatea satului Tabani, raionul Briceni, iar echipe de recunoaștere și de geniu ale armatei au fost trimise în localitate pentru cercetări. Totodată, pe fondul incidentului, spațiul aerian din zona de nord a țării a fost închis timp de 24 de minute.

De la începutul anului, au fost înregistrate 39 de cazuri de survolare neautorizată a spațiului aerian al Republicii Moldova.

Chișinăul va răspunde Moscovei cu „măsuri diplomatice”, după ce a organizat alegeri în Transnistria? MAE: Ne rezervăm dreptul

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) condamnă organizarea de către Federația Rusă a alegerilor pentru Duma de Stat în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, fără acordul Chișinăului. Într-o declarație emisă pe 21 septembrie, instituția a declarat că desfășurarea procesului electoral în stânga Nistrului, aflat în afara controlului autorităților constituționale, reprezintă o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a țării și a menționat că își rezervă dreptul să întreprindă „măsurile diplomatice necesare”.

Organizarea procesului electoral de către Federația Rusă pe teritoriul suveran al Republicii Moldova, în afara controlului autorităților constituționale și fără acordul acestora, constituie o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova și contravine principiilor dreptului internațional”, a transmis MAE.

Ministerul de Externe a precizat că autoritățile ruse au fost informate „în repetate rânduri” că deschiderea secțiilor de votare în regiunea transnistreană nu poate avea loc fără acordul autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Totodată, Chișinăul a informat partea rusă că cetățenii Federației Ruse aflați pe teritoriul Republicii Moldova își pot exercita dreptul de vot la secțiile constituite în localitățile aflate sub controlul autorităților constituționale, cu respectarea procedurilor relevante.

Totodată, instituția a subliniat că organizarea unor procese electorale de către un alt stat în regiunea transnistreană nu produce efecte juridice și nu poate afecta în niciun fel statutul juridic internațional al acesteia ca parte integrantă a Republicii Moldova.

Republica Moldova își rezervă dreptul de a întreprinde măsurile diplomatice necesare și va continua să coopereze cu partenerii internaționali pentru apărarea suveranității și integrității sale teritoriale, precum și a ordinii juridice internaționale și a principiilor Cartei ONU”, a menționat MAE.

Amintim că alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse s-au desfășurat în perioada 18–20 septembrie. Acestea sunt primele alegeri parlamentare din Rusia de la începutul invaziei ruse pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022.

Potrivit rezultatelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale de Moscova, Partidul „Rusia Unită”, aflat la putere în ultimele două decenii, a câștigat scrutinul, obținând 355 de mandate – ceea ce constituie majoritate constituțională. Totodată, în regiunea transnistreană ar fi votat peste 51 000 de cetățeni ruși, dintre care circa 78% ar fi susținut „Rusia Unită”.

Anterior, administrația nerecunoscută de la Tiraspol a publicat adresele a 15 secții de votare la care cetățenii ruși din stânga Nistrului își vor putea exprima votul pentru alegerile în Duma de Stat. Asta deși Chișinăul a autorizat deschiderea unei singure secții de votare – în incinta ambasadei Federației Ruse la Chișinău.

Pe 3 septembrie, ambasadorul agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a fost convocat la MAE, unde i s-a înmânat o notă de protest față de intenția Moscovei de a deschide secții de votare în stânga Nistrului.

Alegeri în Rusia: partidul lui Putin a obținut, din nou, majoritate constituțională. Câți ruși din Transnistria au votat la scrutin

În Rusia s-au încheiat alegerile pentru Duma de Stat. Potrivit rezultatelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale de Moscova, Partidul „Rusia Unită”, aflat la putere în ultimele două decenii, a câștigat scrutinul, obținând 355 de mandate – ceea ce constituie majoritate constituțională. Totodată, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, care nu se află sub controlul autorităților constituționale și în care au fost deschise secții de votare fără acordul Chișinăul, ar fi votat peste 51 000 de cetățeni ruși, dintre care circa 78% ar fi susținut „Rusia Unită”.

Potrivit CEC-ului rus, prezența la alegeri a fost de 59,32%, peste cea înregistrată la alegerile pentru Duma de Stat din 2021, când la urne s-au prezentat 51,72% dintre alegători.

După numărarea a 95,18% dintre procesele-verbale, partidul „Rusia Unită” conduce cu 57,83% din voturi pe listele de partid. Partidul Comunist are 13,81%, Partidul Liberal-Democrat (LDPR) – 8,98%, iar „Oameni Noi” – 7,96%. „Rusia Justă” a obținut 4,96%, fiind, la acel moment, sub pragul electoral de 5%. Totuși, președinta CEC, Ella Pamfilova, a declarat că formațiunea are „șanse mari” să depășească pragul electoral.

Astfel, „Rusia Unită” ar urma să obțină 355 de mandate în Duma de Stat, ceea ce îi asigură o majoritate constituțională, pentru care sunt necesare cel puțin 301 mandate, notează Meduza. Aceasta ar urma să fie cea mai numeroasă fracțiune parlamentară obținută de partid în istoria sa. Până acum, recordul „Rusiei Unite” era de 343 de mandate, după alegerile din 2016.

Partidul Comunist ar urma să aibă 40 de mandate, LDPR – 25, „Oameni Noi” – 20, iar „Rusia Justă” – patru, potrivit repartizării preliminare anunțate de CEC.

„Rusia Unită” a anunțat, de asemenea, că în noua componență a Dumei de Stat se vor regăsi 86 de persoane care au participat la războiul împotriva Ucrainei. Potrivit partidului, acestea reprezintă aproximativ o cincime din numărul total al deputaților. Cifra a fost anunțată de secretarul general al partidului, Vladimir Iakușev.

Între timp, „Iabloko” – singurul partid de opoziție din Rusia care pledează deschis împotriva invaziei din Ucraina – a reușit să intre în Duma Regională din Novgorod. Potrivit datelor preliminare ale comisiei electorale regionale, formațiunea a obținut 6,2% din voturi, după numărarea a 96,86% dintre procesele-verbale. Regiunea Novgorod a fost singura în care lista „Iabloko” a fost admisă la alegerile regionale.

Primul loc în regiune a fost ocupat de „Rusia Unită”, care a obținut 38,37% din voturi.

Cum au votat cetățenii ruși din Transnistria

Potrivit CEC-ului rus, în regiunea transnistreană au votat 51 092 de cetățeni ruși pentru alegerile în Duma de Stat.

Cea mai mare parte dintre ei — 77,76%, adică 39 733 de persoane — au votat pentru „Rusia Unită”.

Partidul Comunist al Federației Ruse a obținut 6,32% din voturi (3 231 de alegători), LDPR — 4,4% (2 252), „Oameni Noi” — 3,25% (1 662), „Partidul Pensionarilor” — 2,41% (1 233), iar „Rusia Justă” — 2,23% (1 142).

„Rusia Unită” a fost înființată în 2001 și este principala formațiune politică asociată cu președintele Vladimir Putin. Partidul a câștigat toate alegerile pentru Duma de Stat organizate de când Putin a ajuns la putere, în 2000. Formațiunea îl susține pe Putin și politicile Kremlinului, inclusiv invazia pe scară largă a Ucrainei și anexarea de către Rusia a teritoriilor ucrainene ocupate, nerecunoscută de comunitatea internațională.

Alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse s-au desfășurat în perioada 18–20 septembrie. Acestea sunt primele alegeri parlamentare din Rusia de la începutul invaziei ruse pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: