NewsMaker / Andrei Mardari

„Am experiența profesională, caracterul potrivit”. Dragalin, gata să conducă o nouă instituție, dacă CNA și PA vor fi lichidate

Șefa Procuraturii Anticorupție (PA) Veronica Dragalin consideră că instituția pe care o conduce, dar și Centrul Național Anticorupție (CNA) ar trebui lichidate, iar în loc ar trebui să fie creată o instituție nouă, după modelul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România. Angajații PA și CNA ar urma să fie angajați doar dacă vor susține concursul. La fel, șeful noii instituții ar urma să fie desemnat prin concurs, iar Dragalin s-a arătat gata să candideze. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 19 iunie a emisiunii „Punctul pe azi” de la TVR Moldova.

Veronica Dragalin consideră că este nevoie ca toți angajații actuali ai CNA și PA să treacă printr-un concurs de angajare: „Să fie lichidată și PA și CNA – aceste două instituții și să fie fie scoși acești oameni și reangajați doar cei care trec un filtru de integritate într-o nouă instituție, cum ar fi DNA-ul din România. Din punctul meu de vedere, este soluția pe care am putea să o implementăm cât mai curând ca să rezolvăm problema”.

Șefa PA consideră că în acest mod ar putea fi soluționate mai multe probleme: renunțarea la persoanele corupte și toxice, dar și crearea unui aparat administrativ.

„Ambele instituții au persoane toxice, corupte. Să fie trecuți printr-un filtru și ofițerii, și procurorii. O altă probleme cu care se confruntă PA este că noi, conform legii din 2016, ar trebui să avem multe lucruri: o secție de resurse umane, o secție care să se ocupe cu bugetul, bugetul, sediul propriu. Această lege nu a fost implementată. Noi nu avem un aparat care să ne acorde suport, nu avem secție comunicare, de cooperare internațională. Eu personal încerc să mă descurc cu toate aceste atribuții. CNA are astfel de secții, iar din punctul meu de vedere, aparatul CNA ar trebui să acorde suport și PA, și ofițerilor. Noi lucrăm pe aceleași cazuri”, a explicat procurorul-șef al PA.

La remarca moderatorului cu privire la conducerea unei eventuale astfel de instituții, Dragalin a răspuns:

Eu cred că dacă ar fi lichidate aceste două instituții și creată una nouă, ar trebui să avem un concurs nou pentru șef. Eu aș aplica pentru funcție. Nu cred că aș fi eu automat persoana care să o conducă. Cred că ar fi cazul să fie un nou concurs, să găsim persoana potrivită. Dar cred că am experiența profesională, caracterul potrivit pentru a fi un candidat bun”, a adăugat Dragalin.

Amintim că despre posibilitatea înființării unei noi instituții anticorupție, care să înglobeze actuala Procuratură Anticorupție și Centrul Național Anticorupție a vorbit anterior și președinta țării Maia Sandu. Deocamdată, inițiativa este la nivel de discuții, însă potrivit șefei statului, o decizie ar urma să fie luată în cel mai scurt timp.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: