screenshot

„Am venit ca părinte care îl spovedesc”. Un preot, printre persoanele gata să garanteze pentru Blonschi, reținut în dosarul jaful bancar

Un preot și-a făcut apariția l-a ședința de judecată din dosarul „frauda bancară” în privința lui Anatolie Blonschi, care a fost reținut recent după ce s-a aflat în căutare internațională. Este vorba despre starețul mănăstirii Horăști, Nectarie. Preotul a declarat că a aflat din presă că Blonschi este în țară și că este gata să fie garant pentru a-l elibera.

Pe 11 ianuarie, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a avut loc ședința de judecată în dosarul „frauda bancară”, pe cazul lui Anatolie Blonschi. La ședință a participat și preotul Nectarie. După ce a ieșit din sala de judecată a discutat cu jurnaliștii prezenți.

Din presă am aflat că s-a întors domnul Anatolie, care se spovedește la mine și care este un enoriaș al mănăstirii noastre. Și nu am putut fi indiferent ca să stau pur și simplu. El a apărut și eu am venit să spun de unde-l cunosc și cum îl cunosc de atâția amar de ani. Nimeni nu m-a chemat, de bună voie am venit. Eu am venit ca părinte care-l spovedesc pe dânsul. Dacă o să fie nevoie, o să fiu și garant”, a spus clericul.

Întrebat dacă va fi garantul lui Blonschi pentru ca aceasta să fie eliberat, preotul Nectarie a spus: „Sunt persoane garanți prieteni de-ai lui cu care se cunoaște de-o viață. Eu am venit ca părinte care-l spovedesc pe dânsul. (…) Dacă o să fie nevoie o să fiu și garant”.

La rândul său, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a confirmat pentru presă că avocații lui Blonschi au cerut ca acesta să fie eliberat sub garanțiile personale a trei persoane.

Avocații au depus o cerere să înlocuiască măsura preventivă de arest preventiv cu garanția personală, au fost propuse trei persoane pentru a depune aceste garanții. Aceeași procedură a fost folosită și pentru Vladimir Andronachi”, a spus șefa PA.

Între timp, ședința de judecată de astăzi în privința lui Blonschi a fost amânată.

***

Anatolie Blonschi este un om de încredere al lui Vladimir Andronachi, care a gestionat mai multe afaceri ale fostului deputat democrat. Potrivit sursei citate, Blonschi, cercetat în dosarul denumit generic „Frauda bancară”, a fost reținut pe 9 ianuarie la punctul de trecere a frontierei de stat Leușeni-Albița, în temeiul unui mandat judecătoresc emis pe 1 aprilie 2022. În tot acest timp, bărbatul, în vârstă de 44 de ani, a fost dat în căutare internațională.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: