Ambasadoarea SUA la ONU vine în Republica Moldova

Gagauzia

Reportaj: Comratul cere ajutor de la Putin și Erdogan. Cum Găgăuzia a stabilit noi alegeri care, cel mai probabil, nu vor avea loc

Ecaterina Dubasova
| 18 martie, 2026
12:09

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) au fost programate pentru 21 iunie. Mandatul actualilor deputați a expirat încă anul trecut, însă scrutinul nu a avut loc până în prezent – inițial din lipsa unui organ electoral permanent, iar ulterior din cauza disputelor privind denumirea acestuia. În încercarea de a debloca situația, deputații APG s-au întrunit pe 17 martie în două sesiuni extraordinare. Deși au reușit să stabilească data alegerilor, neconcordanțele juridice cu legislația națională au rămas. Mai mult, Ministerul Justiției pune sub semnul întrebării însăși posibilitatea ca alegerile să fie organizate de instituțiile autonomiei.

Corespondenta NewsMaker, Ecaterina Dubasova, a mers în Găgăuzia pentru a vedea cum deputații APG încearcă să găsească o ieșire din impas, deși recunosc chiar ei că orice decizie luată riscă, cel mai probabil, să fie suspendată de instanță. Apelurile de a lăsa mașinile de serviciu în garaje, pe motiv că deputații sunt „expirați”, nostalgia unui fost bașcan după Lenta.ru, intervenția lui Igor Dodon și criticile la adresa Chișinăului au marcat sesiunea APG, care a avut loc pe fundalul unui blocaj juridic și politic. Cum este privită această situație de locuitorii din autonomie, aflați în continuare.

Hotărârea care cu siguranță va fi anulată

17 martie 2026 a fost o zi importantă pentru autonomie. În aceeași zi, Adunarea Populară urma să desfășoare două ședințe extraordinare: prima, în clădirea Comitetului Executiv, iar cea de-a doua – în Casa de Cultură. Ambele clădiri se află în piața centrală a orașului, una lângă alta, iar între ele se află monumentul lui Lenin – prezent în multe localități ale autonomiei.

În pofida importanței ședințelor, în piață nu se vede nicio agitație. Liniștea domină și sala de ședințe a Comitetului Executiv. Cu 15 minute înainte de începere, în sală se află un singur deputat. Nici cu cinci minute înainte de start nu sunt prea mulți, iar pentru o clipă apare impresia că ședința ar putea eșua. În cele din urmă, însă, se adună 27 din cei 35 de deputați. „O! Record pentru patru ani”, strigă cineva din sală, după anunțarea prezenței.

Cei 27 de deputați și-au pierdut mandatele încă din noiembrie anul trecut – împuternicirile lor au expirat, iar noi aleși nu există. Alegerile erau programate pentru 22 martie, însă, din cauza neconcordanțelor dintre legislația națională și cea locală, Curtea de Apel Sud a suspendat unele hotărâri ale APG. În lipsa acestora, organizarea votului a devenit imposibilă.

În fața deputaților se află sarcina de a găsi o ieșire din impasul juridic, deși, după cum spun chiar ei, în actualele condiții nu mai pot modifica legislația. În acest context, prezidiul APG propune aprobarea noii componențe a organului electoral al autonomiei, al cărui mandat a expirat la 9 februarie, precum și stabilirea unei noi date pentru alegeri.

Principala neconcordanță ține de denumirea organului electoral: la Chișinău acesta este numit Consiliul Electoral Central, iar la Comrat – Comisia Electorală Centrală. Deputații susțin că, în lipsa unui mandat valabil, nu pot modifica această formulare, astfel că adoptă hotărârea „Cu privire la aprobarea componenței CEC”.

Deputatul Nicolai Dudoglo protestează: „Înțelegeți că pentru aceste alegeri nu ni se va aloca niciun ban”. Îi răspunde președintele interimar al APG, Nicolae Ormanji: „Acționăm în strictă conformitate cu legea”.

Dudoglo insistă că deciziile nu corespund legislației naționale. Îi răspunde Vladimir Kîssa:

— Noi am propus în diferite feluri: și cu liniuță, și cu cratimă, și cum doriți. Dar nu există compromis (este vorba despre scrierea denumirii organului).
— Adică, de fapt, dumneavoastră înțelegeți că această hotărâre va fi anulată? – continuă Dudoglo.
— Desigur! Eu cred că aici, în general, totul va fi anulat – conchide Kîssa.

Deputatul Serghei Zaharia amintește că deputații APG au avut o întâlnire cu reprezentanții Parlamentului, însă fără un rezultat clar. „S-au dus la McDonald’s”, ironizează alesul poporului Grigori Kadin.

După aprobarea componenței CEC, deputații trec la stabilirea datei alegerilor. Este propusă ziua de 21 iunie, însă Kadin se opune: „22 iunie nu a fost o dată prea frumoasă (atacul Germaniei asupra Uniunii Sovietice). Așa că eu propun 22 septembrie. Măcar dumneavoastră, Nikolai Nikolaevici, o să vă mai plimbați cu mașina de serviciu”, spune el, adresându-se lui Ormanji.

Subiectul mașinilor de serviciu este adus în discuție de Kadin încă de la începutul ședinței. Potrivit acestuia, unul dintre deputați ar fi fost oprit în timp ce conducea în stare de ebrietate o mașină de serviciu. „De mult sunteți toți expirați, așa că puneți mașinile în garaj”, le spune el. Totuși, nici propunerea sa privind amânarea alegerilor, nici ideea retragerii mașinilor de serviciu nu sunt susținute de majoritate.

În cele din urmă, alegerile sunt stabilite pentru 21 iunie. Cu toate acestea, riscul ca scrutinul să nu aibă loc rămâne ridicat – și problema nu se reduce doar la eventuala suspendare a deciziilor din cauza denumirii organului electoral.

Cu nostalgie după Lenta.ru

Anume acestui subiect îi este dedicată a doua sesiune specială. La aceasta, potrivit prezidiului APG, au fost invitați reprezentanții tuturor fracțiunilor parlamentare. Reprezentanții partidului de guvernare PAS, așa cum era de așteptat, nu au fost prezenți.

Săptămâna trecută, Ministerul Justiției s-a adresat Curții Constituționale cu solicitarea de a verifica constituționalitatea unor prevederi din lege care stabilesc că Adunarea Populară organizează alegerile în autonomie. Astfel, problema nu mai ține doar de o diferență de formulare – „comisie” sau „consiliu” – ci vizează însăși competența autonomiei de a organiza scrutinul.

Acest subiect a fost în centrul celei de-a doua ședințe extraordinare. Potrivit prezidiului APG, la ședință au fost invitați reprezentanții tuturor fracțiunilor parlamentare. Cei ai partidului de guvernare PAS, așa cum era de așteptat, au lipsit.

Una dintre figurile centrale ale ședinței este liderul socialiștilor, Igor Dodon, care trece prin sală și îi salută cordial pe aproape toți cei prezenți. Alături de el au venit Vlad Batrîncea, Grigori Novac și Grigori Uzun. La sesiune mai sunt prezenți reprezentanți ai Partidului Comuniștilor – Constantin Starîș și Diana Caraman – deputatul din partea „Partidului Nostru”, Constantin Cuiumju, dar și reprezentanți ai primăriilor și foști membri ai conducerii autonomiei.

Primul care ia cuvântul este fostul bașcan Mihail Formuzal. Acesta susține că Chișinăul a transformat Găgăuzia dintr-o autonomie într-o „rezervație” și că îi restrânge treptat atribuțiile. Printre nemulțumirile exprimate de el se numără și blocarea accesului la presa rusă: „Nu vorbesc despre canale politice. Eu, de exemplu, citeam Lenta.ru și RBK. Acum nu mai sunt accesibile. Am fost în Germania – acolo funcționează, în Australia – funcționează, iar la noi nu”.

Formuzal îndeamnă autoritățile să comunice mai mult cu locuitorii autonomiei și să nu-i împartă în găgăuzi „corecți” și „incorecți”. Totodată, el consideră reluarea dialogului dintre APG și Parlament o greșeală. Mai întâi, spune fostul guvernator l autonomiei, ar trebui obținute garanții clare. Ca soluție, propune „trimiterea unui grup de tineri vorbitori de limba engleză în capitalele europene”, pentru a explica poziția Comratului: „Să spună care este situația în autonomie. Trebuie să vorbim cu stăpânii Moldovei, nu cu oamenii lor puși în funcție”.

Fosta bașcană Irina Vlah, dimpotrivă, pledează pentru reluarea dialogului. În opinia sa, suspendarea acestuia a fost o greșeală și doar negocierile pot duce la o soluție. Ea îl îndeamnă pe premierul Alexandru Munteanu să intervină și să contribuie nu la divizarea, ci la coeziunea societății: „Vă îndemn să dispuneți ca Mnisterul Justiției să retragă sesizarea de la Curtea Constituțională”.

Apoi ia cuvântul Igor Dodon.

— Vă rog, Igor Nicolaevici, îl invită Ormanji.
— Poate că nu sunt singurul Igor Nicolaevici aici, răspunde Dodon.
— Dodon, precizează Ormanji.

Fostul președinte amintește de legea privind statutul juridic special, despre care spune că „încurcă această putere”: „Dar ea trebuie respectată. Îți place, nu-ți place, rabdă, frumoaso. Mă refer la Sandu”.

El critică puterea centrală și amintește că, la ultimele alegeri, a fost contracandidatul actualului bașcan: „Aici am fost criticat mult. De exemplu, de Mihail Vlah. Dar noi am continuat mereu să comunicăm”.

După discurs, Dodon părăsește sala, iar în drum se întâlnește cu Mihail Vlah – cei doi își strâng mâinile puternic.

Urmează o serie lungă de discursuri, în care de la tribună sunt criticate autoritățile centrale și este apărat dreptul autonomiei de a organiza alegeri. Unul dintre vorbitori, fostul vicebașcan Valerii Ianioglo, propune ca apeluri să fie adresate inclusiv președintelui Rusiei, Vladimir Putin, și președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, pentru ca „să simțim că partenerii noștri sunt alături, pentru că acum este încălcat dreptul legitim al găgăuzilor de a alege și de a fi aleși”.

Ședința se încheie prin adoptarea, cu votul majorității deputaților APG, a unei declarații prin care se cere retragerea sesizării Ministerului Justiției de la Curtea Constituțională. De asemenea, au mai fost adoptate încă două apeluri, inclusiv inițiativa lui Ianioglo, adresată lui Putin și Erdogan.

„Toți ne rugăm să fie ordine la noi”

Din sala Casei de Cultură ieșim pe străzile Comratului, pentru a afla ce cred locuitorii despre stabilirea alegerilor și pe cine consideră responsabil pentru acest impas.

Despre alegeri oamenii vorbesc fără mare tragere de inimă. Cineva se grăbește, cineva îi privește pe jurnaliști cu neîncredere.

„Vă știu eu! Pe urmă le răstălmăciți pe toate. Ați venit din Chișinău. Găgăuzia nu este pentru voi”, strigă o femeie în parc.

O altă femeie o întâlnim în piață. Ea completează rapoarte: „În această situație este vinovată Moldova – asta e sigur. Gata, fetelor, nu mai pot vorbi, trebuie să mă ocup de casa de marcat, că altfel acum greșesc”.

Colega ei explică că oamenii au obosit: „Ei nu mai vor să vorbească. Guvernul nu ajută deloc Găgăuzia. Oamenii nu trăiesc, doar există. Dați-ne de lucru, ca serviciile să fie ca înainte – și oamenii să trăiască fericiți”.

Sunt și dintre cei care urmăresc atent situația: „Eu consider că de vină sunt autoritățile centrale. Ele vor să introducă control și cenzură în autonomie. Există „Уложение” (constituția locală) – ea trebuie respectată. Deși, într-o anumită măsură, este vinovată și Adunarea Populară. Ei au dizolvat CEC-ul, apoi nu au reușit să se orienteze la timp. Pentru ca situația să se normalizeze, Chișinăul și Comratul trebuie să-și normalizeze relațiile. Ambele părți trebuie să facă un pas una spre cealaltă”, spune un bărbat în parc.

Un alt locuitor dă vina pe „politica” și „vârful Moldovei”. Acesta consideră că alegerile trebuie organizate doar de autoritățile locale.

Dar există și un alt punct de vedere. Un vânzător de miere din piață spune că Găgăuzia este parte a republicii și acționează în câmpul juridic al Moldovei. În opinia lui, alegerile nu au fost organizate pentru că nu are cine să plătească pentru ele: „Când se cumpărau alegători, alegerile se organizau repede”.

Încă un bărbat, pe care îl întâlnim lângă catedrala centrală, ne propune să vorbească:
„Noi nu suntem suficient de uniți. Fiecare trage plapuma spre sine, ca în fabulele lui Krîlov. De aceea la noi este și un asemenea haos. Iar noi, cu toată catedrala, ne rugăm ca în autonomia noastră să fie ordine și să nu fie război. Așa că mă adresez deputaților: dați oamenilor pâine și lucru aici, pe pământul strămoșilor noștri. Da, Chișinăul pune presiune pe noi. Și ei trebuie să se lămurească. Dumnezeu să-i ajute”.

Un tânăr, pe care îl întâlnim deja înainte de plecarea din Comrat, propune o viziune filosofică: „Basarabia s-a aflat mereu în instabilitate: ba sub o aripă, ba sub alta. Eu nu văd aici nici vinovați, nici comanditari. Înseamnă că așa trebuie să fie. Înseamnă că trebuie să trecem prin asta”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!