Andrei Mardari / NewsMaker

Recensământ cu amenzi pentru cei care refuză să participe. Șeful Biroului Național de Statistică explică procedura

Cetățenii care vor refuza să participe la recensământul populației și locuințelor din Republica Moldova riscă amenzi de până la 2500 de lei. Declarația a fost făcută de șeful Biroului Național de Statistică (BNS), Oleg Cara, marți, 6 februarie. Potrivit lui, amenzile vor fi aplicate doar „în cazuri excepționale”.

„Obligativitatea de a participa la recensământ este una naturală, ea a fost și până în prezent. În fond, nu putem vorbi despre date fiabile și calitative, dacă nu participă toată populația. (…) De aceea cadrul legal prevede această obligativitate. (…) Amenzile vor fi aplicate în cazuri excepționale, dacă nicio modalitate de a convinge persoana să participe nu a fost cu răspuns”, a declarat Oleg Cara.

Potrivit șefului BNS, în total, 4500 de recenzori vor colecta date de la moldoveni. Dacă membrii gospodăriei vor lipsi de acasă, recenzorul va fi obligat să se întoarcă, din nou, de cel puțin cinci ori, pentru a colecta datele conform chestionarelor, a mai explicat Cara.

De menționat că articolul 330 din Codul Contravențional, prevede că refuzul oferirii de către respondenți a datelor pentru scopuri statistice sau prezentarea unor date eronate, se sancționează cu amendă de la 20 la 50 de unități convenționale, echivalentul a 1000 și, respectiv, 2500 de lei, aplicată persoanei fizice.

Persoanele cu funcție de răspundere riscă, în același timp, o amendă de la 30 la 60 de unități convenționale, adică echivalentul a 1500 și, respectiv – 3000 de lei, iar cele juridice: amendă de la 50 la 80 de unități convenționale (2.500 – 4000 lei).

Recensământul populației și locuințelor din Republica Moldova din acest an va începe pe data de 8 aprilie și se va desfășura până în luna iulie. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Escrocheriile telefonice din Moldova: unde ajung banii luați de la victime? Cernăuțeanu a oferit detalii

În escrocheriile telefonice, cea mai mare parte a banilor este dată de victime în cash. Poliția a documentat cazuri în care sumele au ajuns la schimburi valutare, unde au fost convertite în monedă cripto și ulterior transmise în exterior, precum și cazuri în care banii au fost duși în regiunea transnistreană, iar, odată acumulați, au fost aduși din nou la Chișinău pentru conversii în cripto. Informațiile au fost comunicate de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, la „Cutia Neagră” de la TV8. Potrivit șefului IGP, call-centrele care operează escrocherii în R. Moldova își au locațiile în cel puțin trei țări.

Cernăuțeanu a declarat că, în 2025, majoritatea escrocheriilor au vizat investițiile și s-au desfășurat online, iar în martie 2026 au luat amploare escrocheriile telefonice.

Potrivit șefului IGP, cea mai mare parte a acestor bani este dată în cash de către victime.

La întrebarea ce se întâmplă cu acești bani din momentul în care sunt luați de la oameni, Cernăuțeanu a spus că, într-un caz examinat de poliție, banii au ajuns la un schimb valutar, unde au fost convertiți în monedă cripto, care ulterior era transmisă mai departe. Într-un alt caz, a adăugat șeful IGP, a fost reținută o persoană care este subiectul convertirii banilor în cripto, iar aici „este legătura dintre Republica Moldova, unde convertește și exteriorul – unde se transmit aceste mijloace financiare”. Potrivit șefului IGP, weekendul trecut a avut loc un caz în care o persoană a fost reținută în timp ce încerca să intre în regiunea transnistreană cu taxiul, având asupra sa bani. „Într-un alt caz am stabilit că, odată acumulați acești bani, erau aduși iarăși la Chișinău la aceste convertiri de cripto”, a mai spus Cernăuțeanu, cu referire la banii ajunși în regiunea transnistreană.

Întrebat despre unde se află call-centrele care operează escrocherii în Republica Moldova, șeful IGP a spus că „vorbim de cel puțin trei țări”, însă a refuzat să ofere detalii în acest sens. La precizarea prezentatoarei TV că se vorbește că una dintre ele ar fi Ucraina, Cernăuțeanu a menționat că această versiune „are dreptul la viață”.

***

Escrocheriile telefonice și online au luat amploare în Republica Moldova.

Fenomenul a ajuns în atenția Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, care a organizat pe 12 iunie audieri publice cu participarea autorităților responsabile din domeniu. Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a prezentat în cadrul audierilor o analiză statistică detaliată a evoluției escrocheriilor telefonice și online în perioada 2023-2026. Valoarea prejudiciului declarat de victime a crescut de la peste 40 de milioane de lei în 2023 la peste 130 de milioane în 2024 și la peste 272 de milioane de lei în 2025. În primele cinci luni ale anului 2026, prejudiciul estimat se ridică deja la 157 de milioane de lei, cu o valoare medie per cauză de aproximativ 89.000 de lei. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: