Amestecul Rusiei sau protest politic? Cum explică Maia Sandu scorul pe care l-a obținut referendumul

Președinta în funcție, Maia Sandu, a declarat că folosirea coruperii electorale de către grupări criminale, despre care spune că este motivul pentru care referendumul constituțional cu privire la aderarea la UE a obținut un rezultat la limită cu opțiunea pro-europeană, ar putea fi pusă în aplicare și în state mai mari decât Republica Moldova. Ea a menționat că alte țări ar trebui să învețe din experiența Republicii Moldova pentru a-și apăra democrațiile. Maia Sandu s-a arătat încrezătoare că Republica Moldova va putea lupta cu acest fenomen nociv în turul II al alegerilor prezidențiale, în care aceasta va concura împotriva candidatului socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, printr-o rată de participare la vot mai mare. Precizările au fost făcute pentru BBC în cadrul unei conferințe de presă din 21 octombrie la Chișinău.

Maia Sandu a fost întrebată cât este de sigură că motivul pentru care referendumul constituțional a obținut un rezultat cu opțiune pro-europeană la limită este amestecului Rusiei, dar nu un element de protest față de unele din politicile sale.

Există oameni care într-adevăr nu înțeleg ce înseamnă UE, ce va aduce UE Moldovei, iar apoi există oameni care pur și simplu și-au vândut voturile. În orice democrație este normal să ai oameni cu viziuni diferite, dar ceea ce nu este normal este să ai o situație în care grupări criminale mituiesc alegătorii. Este un fenomen relativ nou pentru Moldova, este un fenomen periculos pentru orice democrație și cred că restul țărilor ar trebui să învețe de la Moldova, din experiența noastră. Pentru că da, este adevărat că poți să distrugi procesul democratic mai ușor într-o țară mai mică, dar odată că aceste practice au fost încercate aici, ar putea fi încercate în alte țări. Trebuie să ne luăm în serios democrațiile și trebuie să învățăm unii de la alții cum să ne apărăm democrațiile”,a răspuns șefa statului.

Întrebată dacă acuză Federația Rusă atunci când utilizează termenul „grupări criminale”, președinta Sandu a spus: „Dau vina pe grupările criminale care folosesc bani murdari pentru a cumpăra voturile moldovenești. Putem lupta cu asta prin a aduce mai mulți oameni la secțiile de votare. Și cred că aceasta este ceea ce se va întâmpla la următoarea rundă de alegeri prezidențiale. Și sunt recunoscătoare poporului moldovenesc că, în pofida tuturor problemelor, manipulării și dezinformării, majoritatea moldovenilor, majoritatea moldovenilor ceea ce este bine pentru țara lor și familiile lor”.

***

Precizăm că, pe 20 octombrie, au avut loc alegeri pentru funcția de președinte al Republicii Moldova și referendumul constituțional cu privire la aderarea la Uniunea Europeană. În urma scrutinului prezidențial, niciunul dintre cei 11 pretendenți înscriși în cursa electorală nu au obținut majoritate de voturi, astfel că, peste două săpătămâni, urmează să aibă loc turul II al alegerilor, la care vor concura cei doi candidați care au acumulat cele mai multe voturi: Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo.

În cadrul referendumului, majoritatea votanților au susținut modificarea Constituției în vederea aderării la UE, însă rezultatul este la limită. Datele preliminare arată că 50,46% dintre alegători au optat pentru opțiunea „Da”, iar 49,54% – „Nu”.

În noaptea de 20 spre 21 octombrie, președinta Maia Sandu a venit cu un mesaj în care a menționat că „o grupare criminală, împreună cu forțe străin” a atacat țara cu „zeci de milioane de euro, miciună și propagandă” în încercarea de a deturna scrutinele. Ea menționa că, conform informațiilor pe care le dețin autoritățile, că ținta a fost cumpărarea a 300 000 de voturi.

Menționăm că oamenii legii investighează o schemă desfășurată de o organizație criminală candusă de oligarhul fugar Ilan Șor, în interesul Rusiei, pentru coruperea alegătorilor. Pe 3 octombrie, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că s-a stabilit că 130 000 de persoane au primit bani, prin transferuri bancare, pentru ca alegătorii să voteze un anumit candidat la alegerile prezidențiale și opțiunea „Nu” la referendumul constituțional.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Votat: membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, vor putea fi aleși cu 51 de voturi. Opoziția: vom contesta la CC

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a votat un amendament care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61. Amendamentul, înregistrat pe 4 martie, s-a regăsit într-o inițiativă legislativă care prevede „fortificarea securității judecătorilor” și care a fost votată pe 5 martie, în a doua lectură. Se întâmplă după ce, săptămâna trecută, proiectul privind numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia Vetting nu a întrunit numărul necesar de voturi. Opoziția parlamentară a anunțat că va contesta decizia la Curtea Constituțională.

„Candidații externi, dacă nu au obținut numărul de voturi prevăzut de lege, atunci Comisia juridică este în drept să reexamineze candidaturile propuse. În aceeași sesiune să propună noi candidați sau aceiași candidați. În situația în care se propune aceiași candidați, persoanele în cauză se votează cu votul majorității deputaților aleși – 51 de voturi. Această modificare vizează doar partea ce ține de numirea candidaților propuși de partenerii de dezvoltare, ce ține de numirea candidaților naționali – prevederile nu sunt modificate”, a comunicat deputatul PAS, Igor Chiriac, în fața parlamentarilor.

Igor Chiriac a fost întrebat de deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, de ce s-a venit acum cu schimbări și dacă motivul este votul din ședința precedentă sau alte considerente. „Există un proces, procesul se numește reforma justiției. Această reformă este una complexă. Putem să ne blocăm în anumite procedee, păreri, opinii din diferite părți, dar, în același timp, este necesar să fie dusă la bun sfârșit. (…) Am văzut inclusiv că propunerile care au fost anterior nu au fost acceptate și urmează să identificăm, cu toți împreună, o modalitate de deblocare a acestei situații. (…) În situația în care nu se ajunge la majoritate calificată, să existe posibilitatea ca, prin intermediul Comisiei juridice, să înainteze sau aceeași candidați sau alți candidați care sunt propuși de partenerii externi. Este un mecanism prevăzut inclusiv în Constituția Republicii Moldova. Este un mecanism care a fost prevăzut și în una din avizele Comisiei de la Veneția”, a răspuns Igor Chiriac

Ulterior, Chicu l-a întrebat pe Chiriac de ce modificările vizează doar partea ce ține de numirea candidaților propuși de partenerii de dezvoltare. „Legea prevede respectarea unor proporționalități. Atunci când se numesc membrii naționali, o parte sunt numiți de majoritatea parlamentară, o parte din ei sunt numiți în mod proporțional de opoziție. În acest caz, se propune a se menține acele prevederi”, a răspuns Chiriac.

Deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, Alexandru Verișinin, a spus că „este neconstituțional, în lectura a doua a proiectului, să modifici alte legi” și a cerut ca, în acest caz, să se autosesizeze CNA-ul. „Eu consider că această modificare este corectă, este legală și este constituțională”, a reacționat Chiriac.

Ulterior, deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a întrebat ce legătură are votarea unor membri la Comisia de Vetting a procurorilor cu securitatea judecătorilor. „Sunt legi conexe. Consider că acest amendament poate fi depus la acest proiect de lege”, a răspuns Chiriac.

Proiectul a fost susținută doar de majoritatea parlamentară, acumulând 55 de voturi.

Menționăm că proiectul mai prevede că persoanele care amenință sau agresează judecătorii și procurorii vor fi sancționate penal. Violența nepericuloasă pentru viață sau sănătate, precum și deteriorarea bunurilor, se va sancționa cu amendă de până la 75 000 de lei, muncă neremunerată de până la 240 de ore sau închisoare de 3–5 ani. Variantele agravante prevăd pedepse de 5–8 ani sau de 7–12 ani. Totodată, Codul contravențional introduce ultragierea judecătorului, sancționată cu amendă de până la 3 000 de lei sau muncă neremunerată de până la 60 de ore. Dacă fapta e însoțită de amenințări, huliganism sau vătămare ușoară, sancțiunea poate ajunge la 4 500 de lei sau arest contravențional de până la 15 zile.

Opoziția va contesta

În timpul unui briefing de presă, au ieșit deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu; deputatul Partidului Socialiștilor, Vlad Batrîncea; deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii; deputata Partidului Comuniștilor, Diana Caraman; și deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, Alexandru Verișinin.

„În opinia tuturor fracțiunilor parlamentare, cu excepția PAS-ului, este o lege neconstituțională. Fracțiunile care sunt reprezentate la acest briefing vor înainta la Curtea Constituțională o contestație comună. (…) Pe lângă faptul că au diminuat numărul de voturi necesare pentru alegerea membrilor acestei comisii, au admis și o discriminare: pentru candidații înaintați de exterior va fi necesar deja 51 de voturi, iar pentru candidații înaintați din Republica Moldova se păstrează numărul de 61”, a declarat Chicu.

***

Amintim că PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Adoptarea proiectului de hotărâre privind desemnarea celor doi a eșuat, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesita cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură.

Forțele de opoziție din legislativ au refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși au exprimat sprijin pentru Lavigne. Acestea au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că fracțiunea sa va identifica în scurt timp o soluție pentru suplinirea funcțiilor vacante de membri ai Comisiei. Parlamentarul a menționat că va fi analizată inclusiv varianta modificării legii, astfel încât numirile să poată fi aprobate cu votul a doar 51 de deputați.

Pe 4 martie, PAS a înregistrat un amendament. Deputatul Igor Chiriac a spus că acesta este un mecanism de deblocare a situației. Dacă candidații externi nu întrunesc numărul de voturi cerut – 61 – Comisia juridică va alege și va înainta candidații cu cel mai mare număr de voturi. În cazul în care aceiași candidați sunt înaintați repetat către Parlament, ei sunt aleși cu votul majoritar al deputaților, adică 51 de voturi, a spus Chiriac.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: