Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Anastasia Nichita ajunge în semifinalele Jocurilor Olimpice: cu cine se va duela sportiva din Moldova

Luptătoarea Anastasia Nichita ajunge în semifinalele Jocurilor Olimpice de la Paris. Pe 8 august, sportiva din Republica Moldova a debutat la Olimpiadă, inițial a învins-o pe nemțoaica Sandra Paruszewski, ulterior – și pe brazilianca Giullia Penalber. În semifinală, programată pentru seara zilei de 8 august, Nichita o va întâlni pe Kexin Hong din China. 

Anastasia Nichita s-a calificat în semifinalele categoriei de greutate de până la 57 kg, după ce a învins-o pe nemțoaica Sandra Paruszewski (9-0) în optimile de finală și pe brazilianca Giullia Penalber (5-0) în sferturile de finală.

În semifinale, Anastasia Nichita se va duela cu Kexin Hong din China. Meciurile din semifinalele luptei feminine sunt programate pentru ora 19:15, ora Chișinăului.

Anastasia Nichita are 25 de ani, s-a născut în raionul Strășeni. A ajuns pe locul 7 la Jocurile Olimpice de la Tokyo 2020. Are în palmares: CE cadeți – aur în 2015, CM cadeți – argint în 2016, CE juniori – aur în 2016 și 2018, argint în 2017, CM juniori – aur în 2018, argint în 2016, 2017 și 2019, Jocurile Europene – bronz în 2019, Cupa Mondială – aur în 2020, CE U23 – argint în 2017 și 2018 și aur în 2019, 2021 și 2022, CM U23 – argint în 2019, CE seniori – aur în 2020, 2022 și 2023 (59 kg), bronz în 2019 și 2021, CM seniori – aur în 2022 (59 kg) și argint în 2023 (57 kg).

Pe 8 august a evoluat la Paris și atleta Dimitriana Bezede. Sportiva a ratat calificarea în finală la aruncarea greutății. Nici canoista Maria Olărașu nu s-a calificat mai departe în competiție. Nu i-a permis calificarea în penultimul act al competiției nici rezultatul canoistei Daniela Cociu.

***

Jocurile Olimpice de la Paris se desfășoara în perioada 26 iulie – 11 august. Republica Moldova este reprezentată de 26 de sportivi în cadrul a 10 probe. Țara noastră a obținut până acum două medalii de bronz la Olimpiada de la Paris. Acestea au fost câștigate de judocanii Denis Vieru și Adil Osmanov.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

România se îndreaptă spre alegeri anticipate? Scenarii posibile după ce premierul Bolojan a rămas fără PSD la guvernare

Decizia membrilor Partidului Social Democrat (PSD), parte a coaliției de guvernare din România și care a obținut cele mai multe voturi la alegerile parlamentare din 2024, de a-i retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan a stârnit reacții și analize. Publicația Politico a scris, într-un articol intitulat „România se afundă din nou în turbulenţe politice, în contextul în care social-democraţii iau măsuri pentru a-l demite pe premier”, că se declanșează o nouă criză politică în această ţară obosită de instabilitate. Iar presa română a scris scenariile posibile în politica de la București după anunțul PSD și declarația lui Ilie Bolojan că va rămâne premier.

Anunțul PSD și reacția lui Bolojan

În după-amiaza zilei de 20 aprilie, președintele PSD, Sorin Grindeanu, care ocupă și funcția de președinte al Camerei Deputaților, a declarat că, „în ultimele 10 luni, PSD și-a diluat identitatea de stânga, stând la masă, până la urmă, cu cineva care doar taie de peste tot și nu pune nimic în loc”. „Românii ne spun pe stradă că noi îl ținem în fruntea Guvernului pe cel care taie, închide și dă afară. (…) Degeaba ești primul partid, cu 45% pondere în coaliție, dacă ești blocat să-ți iei măsurile pentru care ai fost votat”, a adăugat acesta la un eveniment cu membrii PSD.

Ulterior, membrii PSD au fost întrebați: „Considerați că PSD trebuie să îi retragă sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan?”. Li s-au dat două opțiuni de răspuns: da și nu. Potrivit celor raportate, 97,7% au votat „da”, iar 2,3% – „nu”.

În seara zilei de 20 aprilie, Ilie Bolojan a ieșit într-un briefing de presă și a comentat decizia PSD. „În toată această perioadă, toate deciziile care au fost luate au fost conform programului de guvernare, au fost asumate de către toate partidele și este total anormal să încerci să fii doar parte la decizie, dar să fugi în totalitate, cu lașitate, de răspunderea deciziilor pe care le iei”, a spus Bolojan. „Vom continua să asigurăm guvernarea țării noastre. (…) Voi continua să exercit mandatul de premier”, a declarat Ilie Bolojan.

Analiza Politico

Social-democraţii din România au iniţiat demiterea prim-ministrului Ilie Bolojan, declanşând o nouă criză politică în această ţară obosită de instabilitate, transmite Politico într-un articol intitulat „România se afundă din nou în turbulenţe politice, în contextul în care social-democraţii iau măsuri pentru a-l demite pe premier”, relatează Digi24.

România a fost aruncată într-o criză politică în 2024, după ce alegerile prezidenţiale din ţară au fost anulate în mod controversat din cauza suspiciunilor de interferenţă străină, mai spune Politico în material.

Deşi social-democraţii au obţinut cele mai multe locuri în Parlamentul României la alegerile de la sfârşitul anului 2024, ultimele sondaje indică o creştere a sprijinului pentru Alianţa pentru Unitatea Românilor (AUR), formaţiunea de opoziţie de dreapta care a terminat pe locul al doilea la scrutinul din 2024, a mai notat sursa citată. Liderul Alianţei, George Simion, a cerut luni organizarea de alegeri anticipate, chiar înainte ca social-democraţii să voteze înlăturarea lui Bolojan, a mai scris Politico.

Publicația a mai notat că social-democraţii şi liberalii au format un guvern instabil, împreună cu alte două partide la începutul anului 2025, dar coaliţia a fost afectată de animozităţi politice de lungă durată şi de respingerea măsurilor de austeritate de către social-democraţi. România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE în 2025, de aproximativ 9% din PIB. Guvernul convenise iniţial ca Bolojan să conducă ţara în primii doi ani, înainte de a ceda conducerea unui membru al Partidului Social-Democrat.

Menționăm că președintele AUR, George Simion, a spus că parlamentarii formațiunii vor depune propria moțiune de cenzură împotriva actualului Guvern, în luna mai și că AUR își dorește organizarea de alegeri anticipate.

Presa română, despre scenariile posibile după ce PSD i-a retras sprijinul politic lui Ilie Bolojan 

Libertatea.ro scrie că ieșirea de la guvernare a PSD înseamnă schimbarea compoziției politice a Guvernului și activarea articolului constituțional care obligă premierul să ceară un nou vot de încredere. 

Potrivit sursei citate, sunt două variante pe care le putem lua în considerare dacă Guvernul ajunge în fața Parlamentului. Dacă Parlamentul acordă votul de încredere, Guvernul condus de Ilie Bolojan continuă, posibil într-o formulă minoritară. Asta înseamnă că va depinde de negocieri constante pentru fiecare lege. Dacă votul de încredere nu este obținut, Guvernul este respins și începe procedura pentru formarea unui nou Executiv. 

Presa mai scrie că un guvern condus de Ilie Bolojan poate funcționa și fără o majoritate stabilă, dacă obține votul de învestitură, adică dacă obține 233 de voturi în Parlament. În acest caz, fiecare proiect legislativ va depinde de negocieri punctuale în Parlament. Acest guvern ar putea supraviețui doar cu sprijin punctual din partea partidelor ce fac parte din opoziție, oficial sau la vedere. Mai exact, guvernul minoritar va fi nevoit să treacă acte normative bazându-se pe sprijin la vedere sau nu de la parlamentari PSD, AUR, POT sau SOS. Totuși, o astfel de formulă este vulnerabilă: fără o majoritate clară, Executivul poate fi oricând demis prin moțiune de cenzură. De asemenea, se pot înregistra blocaje legislative frecvente, notează presa.

Publicația mai scrie că parlamentarii pot depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Dacă aceasta este adoptată: Guvernul este demis automat; Președintele Nicușor Dan începe consultări cu partidele; este desemnat un nou candidat pentru funcția de prim-ministru. Problema este că o moțiune de cenzură nu ar trece fără o alianță clară (de exemplu cu AUR sau alte grupuri), este dificil de strâns numărul necesar de voturi, scrie sursa citată.

Presa mai scrie că demisia premierului ar însemna automat căderea Guvernului și deschiderea procedurii constituționale de desemnare a unui nou prim-ministru. Președintele Nicușor Dan ar chema partidele la consultări pentru a identifica o majoritate. În acest punct, apar mai multe scenarii: Refacerea unei majorități politice – PSD ar putea reveni la masa negocierilor, dar în alte condiții, posibil cu un alt premier. Premier PNL, dar nu Ilie Bolojan – liberalii ar putea propune un alt nume pentru a salva coaliția. Guvern tehnocrat – o variantă discutată în spațiul politic, cu un premier fără afiliere de partid. Blocaj politic – dacă niciun candidat nu obține votul de încredere, criza se prelungește. Orice variantă necesită votul de încredere al Parlamentului, fără de care nu poate exista guvern stabil, a notat sursa citată.

Presa mai scrie că alegerile anticipate sunt scenariul extrem. Alegerile anticipate nu sunt declanșate automat. Pentru a ajunge aici trebuie îndeplinite mai multe condiții, Guvernul să fie demis, Președintele desemnează un premier, Parlamentul respinge două propuneri consecutive de premier în 60 de zile. Abia atunci, președintele Nicușor Dan poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate. Este un scenariu extrem, dar devine posibil în cazul unui blocaj politic total. Nicușor Dan a spus însă despre acest scenariu că nu crede că e o soluţie, mai ales că intenţia de vot din sondaje este relativ apropiată de reprezentarea în Parlament, notează sursa citată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: