Ministerul Apărării a publicat o declarație după ce maiorul Petru Corciun i-a cerut soldatului în termen Marin Pavlescu să demonstreze prin fotografii sau cu ajutorul unui certificat medical că este homosexual. Conducerea instituției a dat asigurări că respinge orice formă de discriminare în cadrul structurilor sale, precum și orice ingerință în viața privată a militarilor. Mai mult, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi a dispus inițierea unei anchete de serviciu.
„Ministerul Apărării condamnă ideile prezentate și respinge orice formă de discriminare în cadrul structurilor sale, precum și orice ingerință în viața privată a militarilor”, se arată în declarație.
Ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a dispus o anchetă de serviciu în cadrul Inspectoratului Militar, pentru a clarifica circumstanțele care au condus la exprimarea punctului de vedere personal al reprezentantului instituției, maiorul Petru Corciun în cadrul ședinței, fără a fi fost coordonat în prealabil.
„De asemenea, pentru prevenirea oricărei forme de bullying și discriminare, ministrul Apărării a dispus întreprinderea unor măsuri instructiv-educative, care să se adreseze atât militarilor în termen, cât și personalului Ministerului Apărării. Instituția reiterează importanța respectării plenare a drepturilor fundamentale în cadrul serviciului militar”, a conchis conducerea instituției.
***
Reacția vine după ce Marin Pavlescu, soldatul în termen care a fugit din unitatea militară și susține că a fost intimidat și agresat fizic pentru că este homosexual, a publicat un fragment al ședinței online la care a participat împreună cu reprezentantul Ministerului Apărării și cel al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării. În cadrul acesteia, maiorul Petru Corciun a declarat că Ministerul nu poate lua în considerare afirmația privind orientarea homosexuală a reclamantului fără probe în susținerea acesteia. Mai precis, instituția așteaptă un certificat medical sau fotografii.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, efectuează o vizită oficială la Varșovia, unde a susținut marți, 8 iulie, un discurs în cadrul conferinței comune cu omologul său polonez, Andrzej Duda. În declarațiile sale, șefa statului a evidențiat relațiile strânse dintre cele două țări, „bazate pe încredere, solidaritate și obiective comune”, menționând că parteneriatul moldo-polonez este „mai solid ca niciodată”.
Maia Sandu a apreciat sprijinul Poloniei pentru Republica Moldova în momentele de criză, precum pandemia, criza energetică și valul de refugiați, dar și susținerea oferită în parcursul european al țării.
„Polonia a fost de mult timp o sursă de inspirație pentru Moldova — prin transformarea sa democratică, modernizarea economică și parcursul său de succes către integrarea europeană”, a subliniat președinta.
Președinta a remarcat că Polonia a devenit recent a 20-a cea mai mare economie a lumii și a apreciat că „familiile poloneze nu au trăit niciodată mai bine — pentru că s-a investit în reforme și s-a construit un stat ancorat în valorile europene”.
Președinta Moldovei a amintit sprijinul oferit de Polonia în momente-cheie pentru țara sa, inclusiv în crizele pandemiei, energetice și în gestionarea refugiaților.
„În 2021, când Rusia a transformat gazul într-o armă, Moldova a făcut prima achiziție de gaz de pe piața liberă — și am apelat la o companie poloneză. Asistența poloneză face o diferență reală în comunitățile din întreaga Moldovă — modernizând școlile noastre, spitalele și instituțiile locale. Ne-ați ajutat să dotăm forțele noastre de ordine cu expertiză și echipamente pentru a rămâne reziliente într-un mediu de securitate din ce în ce mai complex. Ați sprijinit antreprenorii moldoveni — inclusiv prin finanțare din partea Băncii de Dezvoltare Poloneze pentru întreprinderile mici și mijlocii”, a subliniat Sandu.
Șefa statului a vorbit și despre cooperarea economică, menționând că „asistența poloneză face o diferență reală în comunitățile din întreaga Moldovă — modernizând școlile noastre, spitalele și instituțiile locale”. Ea a amintit investițiile poloneze, inclusiv achiziția Purcari de către Grupul Maspex: „Acest parteneriat oferă produselor moldovenești acces la o rețea regională de distribuție puternică, un impuls important pentru exporturile noastre — și transmite un mesaj clar că Moldova este deschisă pentru afaceri”.
Președinta a încurajat firmele poloneze să investească în Moldova.
„Moldova oferă o bază eficientă din punct de vedere al costurilor și prietenoasă cu mediul de afaceri pentru acces pe piețe românească și ucraineană. Având o piață internă mai mică, suntem obligați, ca țară, să construim cea mai competitivă platformă de export din regiune și dorim ca firme poloneze ambițioase să valorifice acest potențial”, a mai menționat șefa statului.
Sandu a mai menționat și legăturile culturale și umane dintre cele două popoare: „În Moldova, o comunitate mică, dar mândră, de etnie poloneză continuă să-și păstreze patrimoniul cultural — o moștenire a istoriei noastre comune. Iar în Polonia, diaspora moldovenească construiește noi punți între popoarele noastre — prin muncă, studii și viață comunitară, contribuind la economiile ambelor țări”.
Președinta a elogiat vocea Poloniei în UE și a reiterat sprijinul Moldovei pentru Ucraina: „Suntem profund recunoscători Poloniei pentru sprijinul ferm acordat Ucrainei — pentru că, sprijinind Ucraina, contribuiți la protejarea Moldovei. Țineți acest război — și imperiul din spatele lui — departe de granițele noastre, departe de casele noastre. Ucraina poartă greul acestui război — iar curajul ei apără întreaga Europă. Onorăm această jertfă”.
Maia Sandu a reafirmat angajamentul pentru integrarea europeană: „Nu cerem scurtături. Ne facem temele — pentru că credem în acest proiect. Și pentru că vrem să contribuim la el”. Ea a transmis că Moldova este pregătită să întărească Uniunea Europeană „pentru regiunea noastră, pentru securitatea granițelor și pentru viitorul Europei”.
„Moldova este mândră să fie alături de Polonia. Și împreună, suntem hotărâți să construim o Europă mai puternică, mai sigură și mai unită”, a încheiat Maia Sandu.
