În Satul German a fost inaugurat unul dintre cele mai performante centre de tenis din Europa de Est

P.
| 25 mai, 2026
15:18

Promo

Sâmbătă, 23 mai, a avut loc deschiderea oficială a Centrului Național de Tenis din cartierul „Satul German”. Evenimentul marchează un moment istoric pentru infrastructura sportivă din Republica Moldova și pune la dispoziție 13 terenuri de tenis de talie internațională: 6 terenuri hard, acoperite, și 7 terenuri de zgură, descoperite. Complexul este destinat atât organizării turneelor internaționale, cât și pregătirii sportivilor și copiilor care își doresc să practice tenisul de performanță.

La evenimentul de inaugurare au participat oficiali de rang înalt din Republica Moldova și reprezentanți ai structurilor internaționale de tenis, dar și sportivi de top. Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, directorul executiv al Federației Internaționale de Tenis, Ross Hutchins, președintele Tennis Europe, Henrik Thorsøe Pedersen, precum și legendele tenisului mondial Simona Halep și Juan Martín del Potro s-au numărat printre invitații care au participat la ceremonia oficială și au tăiat panglica inaugurală.

Momentul culminant al zilei a fost meciul demonstrativ disputat pe terenul de zgură. Echipa formată din Simona Halep și Radu Albot a învins perechea Juan Martín del Potro/Lia Belibova.

Autorul ideii și dezvoltatorul Centrului Național de Tenis, Ceslav Ciuhrii, a mărturisit că și-a dorit ca Republica Moldova să aibă unul dintre cele mai performante centre de tenis din Europa de Est. „Sunt sigur că acest Centru Național de Tenis nu va fi doar un loc unde se joacă tenis, ci un spațiu unde se nasc campioni, unde se educă, unde se formează caractere și unde tinerii se pregătesc pentru drumul lor în viață. Îmi doresc ca acest centru să fie rampa de lansare pentru generațiile viitoare de campioni ai Moldovei. Vreau să le mulțumesc marilor jucători care au reușit să ajungă la Chișinău. Pentru noi este o mare bucurie, iar faptul că sunt aici sunt sigur că îi va motiva enorm pe tinerii noștri tenismeni, pentru că vor vedea cu ochii lor că totul este posibil”, a declarat Ciuhrii.

Și prim-ministrul Alexandru Munteanu a accentuat că deschiderea Centrului Național de Tenis este un moment important pentru Republica Moldova. “Este un semnal clar că sportul moldovenesc poate și trebuie să crească acasă, printr-o infrastructură modernă și condiții reale pentru cei care fac performanță”, a subliniat premierul.

Legendara jucătoare de tenis Simona Halep a declarat că a rămas impresionată de condițiile oferite de noul complex sportiv. „Aici aveți tot ce vă trebuie pentru a face tenis de performanță. Sunt sigură că aceste facilități și acest proiect vor ajuta mulți copii să se apuce de tenis și, ulterior, să fie pregătiți pentru performanță”, a declarat Simona Halep.

Și Juan Martín del Potro s-a arătat impresionat de complexul de tenis și de atmosfera din Republica Moldova. “Nu am mai fost niciodată în Republica Moldova și nici în această regiune. Sunt entuziasmat să văd complexul de tenis. Moldova este o țară frumoasă, așa cum am reușit să văd de când am venit”, a spus del Potro.

La rândul său, Radu Albot, cel mai bun tenismen moldovean al momentului, a subliniat importanța investițiilor în infrastructura sportivă și impactul pe care acest centru îl poate avea asupra noilor generații de sportivi. „Aș vrea să-i mulțumesc domnului Ceslav Ciuhrii pentru că face ceva incredibil pentru acest sport, sportul căruia i-am dedicat întreaga viață. Sper ca, pe viitor, să avem mulți tenismeni în Moldova care să concureze la turneele de Grand Slam și să obțină rezultate chiar mai bune decât ale mele, astfel încât tenisul să devină un sport tot mai popular în țară”, a spus Radu Albot.

Iar tânăra speranță a Republicii Moldova, Lia Belibova, a recunoscut că pentru ea a fost prima experiență de a juca alături de legende de talia Simonei Halep și Juan Martin del Potro. “Înseamnă enorm pentru mine. Cred că este un lucru extraordinar să împarți terenul cu asemenea campioni și, de ce nu, să ajung și eu, într-o zi, la același nivel. Vă mulțumesc!”, a declarat Lia Belibova.

Centrul Național de Tenis este amplasat în Satul German și pe lângă cele 13 terenuri de tenis dispune de lounge pentru relaxare, cafenea și zonă de coworking, magazin de echipamente sportive, sală de conferințe și parcare privată. Este considerat unul dintre cele mai importante din regiune destinat să devină un punct de reper pentru pregătirea viitoarelor generații de tenismeni moldoveni și pentru găzduirea competițiilor internaționale de tenis. Chiar a doua zi după inaugurare, duminică, a început turneul Moldova Open.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Chișinău, Moldova, Satul German, tenis

Știri similare

Video

VIDEO Transnistria: Câți au depus cereri pentru cetățenia rusă? / Unde merg banii din fondul „Împreună”?

Viață

Locuri pentru taxi la aeroportul din Chișinău, scoase la licitație: chiria lunară pentru un singur lot pornește de la circa 40 000 lei

Viață

Bisericile din Moldova, finanțate de stat cu milioane de lei, timp de 30 de ani. Investigație Rise

Dumitru Petruleac
| 16 iunie, 2026
13:00

Statul Republica Moldova a finanțat constant Biserica Ortodoxă timp de peste 30 de ani prin alocări bugetare, facilități fiscale și vamale, amnistii fiscale și transferuri gratuite de bunuri din patrimoniul public, arată o investigație RISE Moldova publicată pe 16 iunie. Concluzia contrazice direct afirmațiile potrivit cărora statul nu ar fi contribuit niciodată financiar la întreținerea lăcașurilor de cult. Jurnaliștii au analizat sute de pagini de documente, legi, rapoarte ale Curții de Conturi, controale financiare și corespondență oficială pentru a documenta modul în care statul a devenit unul dintre cei mai constanți sponsori ai Bisericii.

Ancheta a fost realizată pe fundalul conflictului din jurul bisericii din satul Dereneu, raionul Călărași, unul dintre cele circa 800 de lăcașuri de cult cu statut de monument istoric deținute de stat. Protopopul de Orhei al Mitropoliei Moldovei, Iulian Rață, declarase într-o emisiune televizată că „statul Republica Moldova, de la întemeierea sa, nu a donat Bisericii niciun bănuț” și că reparațiile la mănăstirile Căpriana, Curchi și alte edificii au fost finanțate exclusiv din subvențiile creștinilor și prin mobilizarea agenților economici de către fostul președinte Vladimir Voronin, nu de statul propriu-zis.

Documentele analizate de RISE Moldova arată însă o realitate contrară. Predispoziția autorităților de a finanța Biserica din bani publici a început încă în 1992, la doar un an de la declararea independenței, când președintele Mircea Snegur a ridicat la rang de „importanță națională” lucrările de reabilitare a complexului monastic Căpriana din raionul Strășeni și a acordat facilități fiscale celor implicați în proces.

În anii 1994-1995, din bugetul de stat au fost virați peste 1 milion de lei pentru renovarea a aproape 20 de biserici. În 1996, Legea bugetului de stat a prevăzut 5 milioane de lei pentru restaurarea obiectelor de valoare istorico-culturală, dintre care 4 milioane pentru Catedrala mitropolitană „Nașterea Domnului” din Chișinău și 1 milion pentru Mănăstirea Curchi.

Finanțarea a continuat și în anii următori: 1997 a adus un nou milion de lei pentru Catedrala mitropolitană, iar 1998 alte două milioane — unul pentru reconstrucția complexului Catedralei și altul pentru construcția bisericilor și mănăstirilor, alocare anulată ulterior odată cu abrogarea hotărârii respective.

Practica a atins apogeul în anii 2000, în timpul guvernării Partidului Comuniștilor, sub patronajul căreia au fost lansate mai multe campanii naționale de colectare de fonduri pentru renovarea lăcașurilor de cult, autoritățile contribuind atât prin alocări directe, cât și prin facilități fiscale acordate companiilor implicate în lucrări.

Chiar mitropolitul Vladimir a prezentat, în teza sa de doctor în economie, sumele primite de structurile Mitropoliei Moldovei din bugetul de stat în 2008 — circa 90 de mii de lei, sumă pe care el însuși o caracteriza drept modestă. În același an, însă, bugetul de stat prevedea separat 100 de mii de lei pentru biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni și 15 milioane de lei pentru Mănăstirea Căpriana, care primise deja 10 milioane de lei în 2004. Aceeași lege din 2008 mai prevedea jumătate de milion de lei pentru amenajarea dendrologică a Mănăstirii Curchi, iar șase ani mai târziu statul a preluat și o datorie de 25 de milioane de lei pe care lăcașul o avea față de compania care a restaurat-o.

Anul trecut, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat de la Orheiul Vechi lansarea unui program național de renovare a lăcașurilor sfinte, cu o alocare de 20 de milioane de lei din bugetul de stat, prioritate având bisericile situate pe traseele turistice naționale.

Cifrele Curții de Conturi

Verificările Curții de Conturi din perioada 2002-2013 relevă că instituțiile de cult au beneficiat de 16 milioane de lei din partea autorităților și companiilor deținute de stat, sub formă de donații, ajutoare sau facilități fiscale. Cifra reală ar putea fi mult mai mare — doar în perioada 2012-2014, jurnaliștii au identificat alte 1,7 milioane de lei virate de autoritățile locale din Orhei, Drochia și Soroca pentru construcția sau reparația unor biserici.

În unele cazuri, autoritățile au mascat transferurile de bani, cum s-a întâmplat în 2017 la Taraclia, unde autoritățile locale au achiziționat oficial decorațiuni pentru teatrul orașului, dar în realitate erau două rame masive din lemn transmise bisericii locale. Un raport din 2024 al Inspectoratului Control Financiar a constatat că autoritățile din Căușeni au cumpărat pentru cinci biserici din oraș materiale de construcție în valoare de aproape 280 de mii de lei, dintre care 43 de mii de lei au ajuns la biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, monument de importanță națională.

Scutiri fiscale și vamale

Pe lângă alocările directe, Biserica beneficiază de un regim fiscal preferențial constant: scutire de la plata taxei de înregistrare a cultelor religioase, de impozitul pe venit în anumite condiții, de TVA pentru ritualuri și ceremonii, precum și de obligația de a folosi aparate de casă cu memorie fiscală. Totodată, Biserica are dreptul exclusiv de a produce și vinde așa-numitele „obiecte de cult”, iar Codul contravențional prevede amenzi pentru cei care ar concura cu Biserica pe acest segment.

În 1997, înainte ca Biserica să obțină oficial acest drept exclusiv, Guvernul a decis să transmită gratuit Mitropoliei Moldovei 150 de obiecte de cult confiscate de vameși, în valoare de peste 40 de mii de lei la acel moment. Facilitățile fiscale și vamale la importul obiectelor de cult au fost legalizate abia în 2018, după ce, ani la rând, Parlamentul a scutit „cu titlu de excepție” importul a 57 de clopote și al diferitor materiale de construcție destinate lăcașurilor de cult, în jumătate din cazuri vorba fiind despre clădiri cu statut de monument istoric. Guvernul a încercat în cel puțin două cazuri să se opună unor astfel de importuri, calificându-le drept o inechitate fiscală care creează un precedent periculos pentru ordinea juridică a Republicii Moldova, însă fără succes.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Cum arată ziua unui moldovean: aproape 12 ore pentru somn, igienă și masă. Pe ce se duc restul orelor?

Mihaela Conovali
| 16 iunie, 2026
12:58

Locuitorii Republicii Moldova cu vârsta de 15 ani și peste dedică, în medie, aproape 12 ore pe zi somnului, igienei și servirii mesei, arată un studiu al Biroului Național de Statistică (BNS). Cercetarea relevă, totodată, că timpul alocat muncii plătite s-a redus față de 2012, în timp ce timpul dedicat muncii neplătite, petrecerii timpului liber și activităților de învățare a crescut.

Cercetarea a fost efectuată în anul 2025. Populația de referință a inclus 1 925 700 de persoane cu vârsta de 15 ani și peste. Dintre acestea, 46,1% erau bărbați, 53,9% femei. 46,7% locuiau în orașe, iar 53,3% în sate.

Studiul realizat în 2025 a arătat că persoanele cu vârsta de 15 ani și peste utilizează, în medie, aproape jumătate din timpul zilnic (48,5% sau 11,6 ore) pentru activități de îngrijire personală și întreținere, comparativ cu 47,1% în 2012. Potrivit BNS, aceste activități includ somnul, igiena și sănătatea personală, precum și servirea mesei.

Totodată, 10,9% din durata unei zile (2,6 ore) este dedicată muncii plătite, față de 14,2% în 2012.

21% (5,1 ore) din durata unei zile este dedicată muncii neplătite, comparativ cu 19,2% în 2012.

18,1% (4,3 ore) din durata unei zile este dedicată petrecerii timpului liber, față de 17,5% în 2012.

1,5% (0,4 ore) din durata unei zile este dedicată activităților de învățare, comparativ cu 0,5% în 2012.

bns, Republica Moldova, studiu, utilizarea timpului

Costiuc, după ce a fost numit „cârlan prost” la Congresul PAS: „Fața adevărată a guvernării” VIDEO

Ecaterina Arvintii
| 16 iunie, 2026
12:40

Liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a criticat, pe 16 iunie, discursul susținut de fostul deputat și ex-viceprim-ministru Constantin Oboroc la Congresul PAS. Acesta acuză formațiunea de guvernare că ar fi tolerat un limbaj pe care îl consideră ofensator la adresa opoziției.

Într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, Costiuc s-a arătat indignat de faptul că declarațiile lui Oboroc, în care au fost folosite comparații cu animale la adresa unor lideri ai opoziției, inclusiv a sa, au fost aplaudate de participanții la congres.

Liderul „Democrația Acasă” a calificat discursul lui Oboroc drept incompatibil cu valorile europene pe care PAS spune că le promovează. Totodată, el a criticat și lipsa unei reacții publice din partea conducerii partidului de guvernare și a președintei Maia Sandu față de declarațiile respective. Potrivit acestuia, mesajele lansate de pe scena Congresului au încurajat discursul de ură și comentariile agresive de pe rețelele sociale.

„A intrat un porc în Parlament și un cârlan cu gura mare filma și spunea că Igor Grosu gestionează prost colhozul. N-ai crede că un fost deputat al primului Parlament, fost vicipremier, un ditamai candidat la funcția de președinte și unul care a falimentat țara spunea lucrul ăsta de la congresul oamenilor buni, alias PAS, de pe scena lor. Și cel mai grav, acest discurs de ură a fost aplaudat frenetic de către cei care erau în sală: elita morală și intelectuală a țării, a Republicii Moldova, miniștri, deputați, șefi de colhoz și tot așa. Asta este, de fapt, fața adevărată a guvernării, când vorbește despre opoziție că sunt niște porci și cârlani cu sârmă în bot”, a declarat Costiuc.

Amintim, Congresul PAS din 14 iunie, în cadrul căruia Igor Grosu a fost reales în funcția de președinte al formațiunii, a fost marcat de un discurs controversat al fostului deputat Constantin Oboroc, care a folosit expresii jignitoare la adresa unor reprezentanți ai opoziției. În intervenția sa, Oboroc a făcut aluzie la primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, la liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, și la fostul președinte al Republicii Moldova, deputatul comunist Vladimir Voronin. Discursul, aplaudat de participanții la congres, a stârnit un val de reacții și s-a răspândit rapid pe rețelele de socializare. Detalii – AICI.

Contactată de NewsMaker, purtătoarea de cuvânt a formațiunii, Adriana Vlas, a declarat că „PAS se disociaza de orice fel de discurs de ură”: „Aceasta nu este și nu a fost niciodată politica PAS. Domnul Oboroc a vorbit din proprie initiativă, la finalul Congresului. Îndemnam absolut toata lumea la respect reciproc”.

Și deputatul PAS Radu Marian s-a distanțat de declarațiile lui Oboroc. Invitat la „Vocea Basarabiei”, Marian a calificat limbajul drept „regretabil” și a admis că „ar fi loc de scuze”. „Nouă ne pare rău. A fost o perioadă în timpul Congresului în care cei care doreau puteau să iasă cu un mesaj. Din păcate, mesajul a fost plin de insulte, lucru pe care noi îl regretăm. Noi nu admitem astfel de comportament și limbaj. Probabil, e loc și de niște scuze. (…) Regretăm că astfel de insulte au fost spuse la congresul nostru”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

cârlan prost, congres pas, constantin oboroc, discurs, guvernare, Vasile Costiuc

Apa devine mai scumpă în Cahul și nordul țării. ANRE a aprobat tarife noi

Dumitru Petruleac
| 16 iunie, 2026
11:55

Apa potabilă se scumpește pentru locuitorii din Cahul și din nordul țării, după ce Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică a aprobat pe 16 iunie noi tarife pentru operatorii „Acva Nord” și „Apă-Canal Cahul”.

Tariful pentru producerea și transportarea apei de către „Acva Nord”, care furnizează apă pentru orașele Bălți și Soroca, precum și pentru mai multe localități de pe traseu, a fost stabilit la 6,32 lei pe metru cub, cu 0,23 lei mai mult decât tariful actual.

Pentru „Apă-Canal Cahul”, tariful pentru alimentarea cu apă a fost stabilit la 23,45 lei pe metru cub, cu 1,06 lei mai mult decât tariful actual, în timp ce tariful pentru serviciul de canalizare a fost stabilit la 13,75 lei pe metru cub, cu 1,97 lei mai puțin decât tariful actual.

ANRE a precizat că tarifele au fost determinate în baza analizei cheltuielilor justificate ale operatorilor, a volumelor prognozate de apă furnizată, a consumului tehnologic și a pierderilor de apă acceptate în scopuri tarifare, precum și a altor factori economici relevanți pentru anul 2026.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

Chișinău, Moldova, top

Termoizolare în loc de compensații? Cum încearcă Moldova să reducă facturile la energie

Kiril Sajin
| 16 iunie, 2026
11:22

Republica Moldova încearcă să treacă de la compensarea facturilor la reducerea consumului de energie prin termoizolarea locuințelor și modernizarea fondului locativ. Primele rezultate ale programului FEERM au arătat că, pentru o renovare energetică pe scară largă, este nevoie nu doar de bani, ci și de o piață pregătită. NewsMaker relatează ce s-a reușit până acum, de ce proiectele avansează lent și cum este planificată dezvoltarea în continuare a programului.

Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED) a prezentat rezultatele activității Fondului pentru Eficiență Energetică în Sectorul Rezidențial din Republica Moldova (FEERM) pentru anul 2025. Prin intermediul acestui program, autoritățile își propun să atragă aproximativ 1,4 miliarde de lei în perioada 2024–2027 pentru modernizarea blocurilor locative și a caselor individuale, reducerea pierderilor de căldură și diminuarea cheltuielilor populației pentru încălzire și energie electrică.

La o întâlnire cu jurnaliștii, pe 15 iunie, directorul CNED, Ion Muntean, a declarat că sporirea eficienței energetice a fondului locativ vechi rămâne una dintre soluțiile de durată pentru reducerea costurilor la energie. Potrivit acestuia, deși statul compensează facturile, multe locuințe continuă să piardă căldură din cauza izolării insuficiente și a sistemelor de încălzire ineficiente, astfel încât o parte din resursele bugetare ajung, în realitate, să acopere aceste pierderi. În acest context, a menționat Muntean, reducerea consumului de energie este esențială.

Ce s-a făcut în 2025

Reprezentanții CNED au anunțat că, prin intermediul FEERM, au fost finanțate trei direcții principale de intervenție. Valoarea totală a proiectelor aprobate în 2025 se ridică la aproximativ 135,92 milioane de lei. Este vorba despre următoarele programe de finanțare:

„Eficiența energetică a blocurilor locative multietajate”;
„Eficiența energetică a caselor individuale din gospodăriile rurale cu vulnerabilitate energetică extremă”;
Casa Verde.

Pentru fiecare dintre aceste direcții, CNED a prezentat principalele rezultate. În cadrul programului de creștere a eficienței energetice a blocurilor locative au fost pregătite audituri energetice pentru 98 de blocuri și au fost aprobate 14 proiecte investiționale în valoare de 69,15 milioane de lei. Acest produs acoperă până la 70% din costul lucrărilor, iar restul de 30% trebuie asigurat de locatari. Totodată, locatarii vulnerabili energetic pot beneficia suplimentar de alocații din fond, de până la 90% din contribuția lor.

În cadrul programului destinat caselor individuale din mediul rural cu vulnerabilitate energetică extremă, CNED a stabilit contacte cu peste 600 de gospodării, a efectuat peste 350 de vizite la fața locului și a pregătit 192 de audituri energetice. În 2025 au fost aprobate 152 de cereri de finanțare, au fost semnate 141 de contracte, au fost lansate procedurile de achiziții pentru 121 de locuințe, iar lucrările au fost finalizate la 42 de obiective. În cadrul acestui proiect, contribuția beneficiarului constituie doar 5% din costul total al lucrărilor. Restul este acoperit din fond (45%), precum și din resursele Uniunii Europene și ale Guvernului Germaniei (50%).

A treia direcție a fondului este programul „Casa Verde”. În 2025, pentru participarea la acesta au fost depuse 745 de cereri. CNED a aprobat 533 de cereri pentru prima componentă (evaluarea măsurilor de economisire a energiei) și a recepționat 205 cereri pentru cea de-a doua componentă (executarea lucrărilor). Centrul a aprobat 88 de proiecte investiționale în valoare de 17,6 milioane de lei.

CNED estimează că implementarea proiectelor aprobate ar putea asigura anual economii de peste 5,86 milioane kWh de energie și peste 14,65 milioane de lei, precum și reducerea emisiilor cu peste 1,4 mii de tone de CO₂. De asemenea, programul ar urma să conducă la reabilitarea sau includerea în procesul de reabilitare a peste 60 de mii de metri pătrați de suprafață încălzită și la instalarea a aproximativ 400 kW de capacitate fotovoltaică în cadrul programului Casa Verde.

De ce renovarea energetică avansează lent?

Una dintre principalele probleme invocate de CNED este gradul limitat de pregătire al pieței. Cererea pentru servicii de renovare energetică a crescut mai rapid decât capacitatea companiilor de a executa astfel de lucrări. Pe piață există un deficit de companii specializate, proiectanți, auditori energetici și specialiști pentru supravegherea tehnică.

Din această cauză apar întârzieri în procesul de achiziții și încheiere a contractelor. Unele proceduri și licitații trebuie organizate repetat, deoarece nu există oferte potrivite. Aceste probleme apar încă înainte de începerea lucrărilor de construcție – la etapa de proiectare, pregătire a documentației tehnice și evaluare a devizelor.

Cel mai dificil avansează proiectele din blocurile locative. Spre deosebire de o casă individuală, aici trebuie parcurse mai multe etape: audit energetic, decizia asociației de proprietari, colectarea contribuției proprii a locatarilor, evaluarea de către CNED, semnarea contractului, proiectarea, achizițiile și abia apoi executarea lucrărilor. CNED estimează că întregul proces, de la auditul energetic până la finalizarea lucrărilor, poate dura între 18 și 24 de luni.

Ion Muntean a explicat că mult timp este consumat anume de procesul deciziilor colective. Asociațiile de proprietari trebuie să fie de acord cu participarea la program, să convină asupra contribuției proprii și să adopte decizii în cadrul adunărilor generale. În unele blocuri, procesul este îngreunat și de starea tehnică a clădirii. De exemplu, dacă locatarii au modificat anterior pe cont propriu balcoanele sau au intervenit asupra fațadei, proiectanților le este mai dificil să identifice o soluție tehnică unitară.

Casa Verde: de ce sunt mai multe cereri decât proiecte reale

O altă problemă practică a apărut în implementarea programului Casa Verde. În cadrul acestui program, statul cofinanțează proiecte de creștere a eficienței energetice a caselor private și este dispus să acopere până la 50% din cheltuieli, dar nu mai mult de 200 de mii de lei. Restul sumei trebuie achitat de beneficiar, iar anume aici au apărut dificultățile.

Din cele 745 de cereri depuse, doar 533 au fost aprobate pentru prima componentă – evaluarea lucrărilor. Pentru cea de-a doua componentă, adică finanțarea propriu-zisă a lucrărilor, CNED a primit doar 205 cereri.

După cum a explicat Ion Muntean, la lansarea inițială a programului „Casa Verde”, nu toți solicitanții au înțeles pe deplin că participarea în program presupune o contribuție financiară proprie. O parte dintre persoane au depus cereri imediat după deschiderea platformei, însă, în etapele următoare, s-a constatat că nu sunt pregătite să achite partea lor de contribuție sau nu întrunesc condițiile programului.

Ce planuri sunt pentru viitor

În 2026, CNED își propune să accelereze implementarea FEERM și să aloce pentru proiecte peste 200 de milioane de lei. Printre obiectivele stabilite se numără renovarea energetică a cel puțin opt blocuri locative, sprijinirea modernizării a aproximativ 160 de case individuale ale familiilor vulnerabile și finanțarea a peste 1.000 de proiecte în cadrul programului „Casa Verde”.

Ion Muntean a mai declarat că, în toamnă, CNED ar putea deschide o nouă etapă de depunere a cererilor pentru „Casa Verde”. De această dată, centrul intenționează să modifice procedura și să formeze, de asemenea, o listă de rezervă, pentru a putea înlocui mai rapid solicitanții care renunță la participare sau nu trec etapele următoare.

O altă problemă rămasă deschisă este finanțarea contribuției locatarilor în proiectele de renovare energetică a blocurilor locative. Conform condițiilor programului, grantul poate acoperi până la 70% din costul lucrărilor, însă partea rămasă trebuie asigurată de asociația de proprietari. CNED a început elaborarea unui mecanism de garanții financiare și de compensare a unei părți din dobânzile la credite pentru asociații, pentru a le facilita accesul la finanțarea bancară.

Ion Muntean a oferit exemplul unui proiect din Bălți, unde asociația de proprietari a contractat un credit pentru a-și acoperi contribuția, iar o mare parte din sumă a fost rambursată cu mult înainte de termenul inițial stabilit.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

analiză, casa Verde, consum energie, eficiență energetică, energie, facturi, Moldova, NewsMaker, Termoizolare, top

În Satul German a fost inaugurat unul dintre cele mai performante centre de tenis din Europa de Est

Abonați-vă la NM Espresso

Știri similare

VIDEO Transnistria: Câți au depus cereri pentru cetățenia rusă? / Unde merg banii din fondul „Împreună”?

Locuri pentru taxi la aeroportul din Chișinău, scoase la licitație: chiria lunară pentru un singur lot pornește de la circa 40 000 lei

Bisericile din Moldova, finanțate de stat cu milioane de lei, timp de 30 de ani. Investigație Rise

Похожие материалы

Cum arată ziua unui moldovean: aproape 12 ore pentru somn, igienă și masă. Pe ce se duc restul orelor?

Похожие материалы

Costiuc, după ce a fost numit „cârlan prost” la Congresul PAS: „Fața adevărată a guvernării” VIDEO

Похожие материалы

Apa devine mai scumpă în Cahul și nordul țării. ANRE a aprobat tarife noi

Похожие материалы

Termoizolare în loc de compensații? Cum încearcă Moldova să reducă facturile la energie

Ce s-a făcut în 2025

De ce renovarea energetică avansează lent?

Casa Verde: de ce sunt mai multe cereri decât proiecte reale

Ce planuri sunt pentru viitor

Похожие материалы

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Your comment (optional):