captură foto

Angelica Caraman a fost aleasă în funcția de președintă a Comisiei Electorale Centrale

Angelica Caraman a fost aleasă în funcția de președinte al Comisiei Electorale Centrale (CEC). Decizia a fost luată în cadrul primei ședințe a instituției în noua componență, care s-a desfășurat pe 17 septembrie. În susținerea acesteia au votat 2/3 dintre membrii CEC.

Din ianuarie 2012 până în octombrie 2013, Angelica Caraman a fost șefa Direcției management alegeri în cadrul CEC. În 2014, timp de jumătate de an, a fost formatoare în cadrul Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE) pe lângă CEC. Din mai 2018 și în decembrie 2019 a deținut funcția de directoare adjunctă a CICDE.

Angelica Caraman este licențiată în drept și din anul 2019 a deținut funcția de consilieră a primarului comunei Stăuceni. A absolvit două specialități în cadrul USM Prima – dreptul, a doua – Relații internaționale, Științe Politice și Administrative.

Vicepreședintele și secretarul CEC urmează să fie aleși ulterior, la propunerea lui Pavel Postica, care a argumentat că este nevoie ca componența Comisiei să fie completată și cu membrii opoziției.

În ajun, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat hotărârea cu privire la confirmarea componenței nominale a Comisiei Electorale Centrale: Alexandr Berlinschii, Angelica Caraman, Sergiu Gurduza, Ludmila Lupașco, Alexandru Musteața, desemnați de PAS și Pavel Postică, desemnat de către Președintele Republicii Moldova. Mandatul Comisiei Electorale Centrale este de 5 ani.

Vadim Banaru, propus de Partidul ȘOR, nu a obținut susținerea Parlamentului, în timp ce trei candidați propuși de socialiști și comuniști (Vasile Postolache, Vitalie Miron și Lilian Enciu) – nu au fost supuse votului, după ce fracțiunea care i-a desemnat a părăsit ședința, în semn de protest față de neacceptarea audierii conducerii ANRE și a ministrului infrastructurii și dezvoltării regionale.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că rămâne ca Biroul Permanent să decidă când vor fi puse la vot candidaturile pentru cele trei poziții vacante.

Comisia Electorală Centrală are nouă membri – opt desemnați de Parlament și unul de președintele țării.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol/Maia Sandu

Moldova a ieșit din alertă energetică, dar mecanismele de intervenție rămân active. De ce?

Starea de alertă în sectorul energetic al Republicii Moldova a expirat marți, 23 iunie. Ministerul Energiei anunță că nu va solicita prelungirea măsurii.

Potrivit instituției, decizia de a nu cere prelungirea stării de alertă a fost luată în urma analizei evoluțiilor recente de pe piața energetică inclusiv în context regional, și are drept scop revenirea la funcționarea deplină a mecanismelor pieței energiei electrice și pieței produselor petroliere. Totuși, ministerul subliniază că, în continuare, se mențin unele riscuri privind aprovizionarea.

Astfel, Ministerul Energiei, împreună cu operatorii de sistem și instituțiile responsabile, va continua monitorizarea permanentă a fluxurilor de energie electrică și a stării sistemului electroenergetic, pentru a asigura intervenții rapide în cazul apariției unor dezechilibre sau congestii care ar putea afecta continuitatea alimentării consumatorilor sau ar genera costuri suplimentare pentru aceștia.

Pe durata stării de alertă, Ministerul Energiei și Centrul Național pentru Managementul Crizelor și entitățile din sector au implementat un set de măsuri pentru asigurarea securității aprovizionării cu energie electrică, inclusiv prin gestionarea alocării capacităților de interconexiune disponibile pentru importul și exportul energiei electrice și monitorizarea permanentă a funcționării pieței de energie electrică”, a menționat instituția.

Amintim că, pe 25 martie, în Republica Moldova a fost instituită stare de urgență în sectorul energetic, după deconectarea liniei electrice Isaccea–Vulcănești, în urma unui atac rusesc asupra infrastructurii din Ucraina. Prin această linie de interconectare cu sistemul energetic european, țara este asigurată cu aproximativ 40–60% din necesarul de energie electrică.

În perioada în care linia Isaccea–Vulcănești a fost nefuncțională, Republica Moldova a fost alimentată prin alte conexiuni electrice de capacitate mai redusă, ceea ce a generat riscul unor deficituri în condițiile unui consum ridicat. Pentru a preveni o astfel de situație, autoritățile au făcut apel la populație și mediul de afaceri să reducă consumul de energie.

Lucrările de reparație au fost realizate de partea ucraineană, pe teritoriul căreia trece o mare parte a liniei. Costurile au fost acoperite de Chișinău, întrucât infrastructura aparține Republicii Moldova. Deși autoritățile estimau inițial că intervențiile vor dura aproximativ o săptămână, linia a fost repusă în funcțiune mai devreme, după patru zile, pe 28 martie.

Pe lângă dificultățile din sectorul energetic generate de această avarie, Republica Moldova, la fel ca alte state, s-a confruntat și cu o criză a carburanților. Aceasta a fost cauzată de conflictul militar din Orientul Mijlociu, care au afectat livrările de combustibil și au dus la creșterea bruscă a prețurilor pe piața internațională a produselor petroliere.

În aprilie, starea de urgență a fost înlocuită cu stare de alertă, instituită pentru o perioadă de 60 de zile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: