sputnik.md

ANI, nedumerită de comunicatul publicat de Procuratura Generală. Precizările instituției

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a publicat concretizări la comunicatul publicat de Procuratura Generală, privind refuzul inițierii de către ANI a controlului în privința deputatului PSRM Corneliu Furculiță. 

Reprezentanții instituției au menționat că deputata PAS Veronica Roșca a solicitat de la ANI inițierea procedurii de control al averii și intereselor personale ale deputatului Corneliu Furculiță pentru anii 2016-2020. În aceeași sesizare, care a fost expediată simultan și în atenția Procuraturii Generale, deputata a cerut să fie demarată urmărirea penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 352 1 al Codului Penal al RM, de către deputatul Furculiță.

„ANI s-a expus strict pe domeniul său de competență, și anume în partea ce vizează controlul averii și al intereselor personale. Respectiv, din informațiile acumulate în cadrul unei verificări prealabile, inspectorul de integritate a stabilit că în privința deputatului Furculiță nu au fost identificate bunuri obținute/deținute care urmau să fie declarate și nu ar fi fost declarate în declarațiile de avere și interese personale din perioada vizată”, se arată în comunicatul ANI.

Reprezentanții ANI mai menționează că pretinsa construcție la care se face referință se află pe un teren pe care familia Furculiță l-au donat fiicei, iar beneficiarul acestei construcții, conform actelor eliberate de APL, confirmă faptul că fiica soților Furculiță este proprietară. Inspectorul de integritate a constatat inexistența unei bănuieli sau presupuneri că deputatul Corneliu Furculiță a încălcat regimul juridic de declarare a averii și a intereselor personale, deoarece acesta nu avea obligativitatea de a declara construcția ce nu îi aparține. La fel, pe numele acestuia nu s-a constatat nedepunerea sau depunerea tardivă a declarației de avere și interese personale.

În partea ce vizează acțiunile sau inacțiunile de ordin penal ale deputatului Corneliu Furculiță, Procuratura Generală, organul competent în aspectele penale, concomitent sesizată, urma să se expună prin prisma competențelor legale de care dispune, se mai arată în comunicat.

„Suplimentar, ANI își expune neclaritatea vizavi de următorul aliniat din comunicatul Procuraturii: „Prin urmare, în lipsa încălcărilor constatate de ANI, care este unica instituție responsabilă de realizarea controlului averii și al intereselor personale și respectare a regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor, Procuratura Generală nu are temeiuri de a iniția vreo investigație în acest sens”, mai scriu reprezentanții ANI.

Reacția vine după ce, pe 26 august, Procuratura Generală a publicat un comunicat prin care informează că Autoritatea Națională de Integritate a refuzat să inițieze un control al averii și al intereselor personale în privința deputatului Corneliu Furculiță. Mai mult, PG subliniază că, deoarece ANI este unica instituție responsabilă de realizarea controlului averii și al intereselor personale și respectare a regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor, „Procuratura Generală nu are temeiuri de a iniția vreo investigație în acest sens”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker/Tudor Mardei

„Unioniștii și-au luat un duș glacial groenlandez”. Reacții după precizările Maiei Sandu privind unirea

Noile declarații ale președintei Maia Sandu privind o eventuală Unire a Republicii Moldova cu România, făcute în cadrul conferinței de presă din 22 ianuarie, au stârnit un val de reacții critice în spațiul public, în special din partea unioniștilor. Aceștia o acuză pe șefa statului că ar fi abandonat idealul reunirii, după ce Sandu a afirmat că ideea nu este susținută de o majoritate a cetățenilor și că autoritățile vor acționa strict în baza voinței populare, cu prioritate pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Declarațiile au fost întâmpinate cu reacții dure din partea unor politicieni și activiști unioniști.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, și unionistul Dragoș Galbur, a afirmat că șefa statului nu are un plan de reunificare și că discursul său confirmă faptul că integrarea europeană rămâne singurul obiectiv strategic promovat de actuala guvernare.

„Multă lume a încercat să mă convingă în ultimele zile că va fi abordat anume subiectul reunirii cu România. Nu are cum. Conferința de presă de azi mi-a dat dreptate. Niciun plan de reunire. Integrare europeană, creșterea economiei și consolidarea apărării Republicii Moldova. Vom face noi Unirea”, a scris Galbur într-o reacție publică.

Și ex-deputata și fosta secretară de stat în Guvernul României, Ana Guțu, a criticat modul în care subiectul Unirii a fost abordat în conferința de presă, susținând că tema a fost evitată și înlocuită cu un discurs tehnic despre integrarea europeană. În opinia sa, declarațiile Maiei Sandu au produs o dezamăgire profundă în rândul susținătorilor unirii.

Unioniștii și-au luat un duș glacial groenlandez (Care referendum? Care Unire?!) – trebuie să ai mare talent de manipulare/eschivare ca să răspunzi la întrebările despre Unire fără să rostești cuvântul „Unire”, a declarat aceasta.

Poziții critice au fost exprimate și de reprezentanți ai societății civile. Activista Inna Virtosu a declarat că ideea Unirii este „pusă pe pauză” și utilizată mai degrabă ca instrument retoric, în timp ce problemele interne ale statului rămân nerezolvate.

Pe scurt: Unirea se amână. Direcția oficială rămâne Uniunea Europeană. Ni se prezintă o listă frumos ambalată de priorități:- politica externă orientată spre UE;- combaterea corupției, investiții în armată; protecția copiilor și adolescenților. Sună bine. Aproape impecabil. Doar că realitatea de jos nu se aliniază cu discursul de sus.Statul pare blocat între promisiuni mari și rezultate mici. Când ideea Unirii apare, e mai degrabă ca instrument retoric decât ca proiect real. Când nu mai funcționează, e pusă la sertar”, a subliniat activista.

În același timp, mai mulți jurnaliști și analiști au oferit interpretări mai nuanțate. Jurnalistul CaleaEuropeană.ro, Robert Lupițu, consideră că mesajul Maiei Sandu indică o abordare strategică, în care aderarea la Uniunea Europeană este „planul A”, iar Unirea cu România ar putea deveni o opțiune alternativă, în funcție de evoluțiile politice și geopolitice.

Dacă trecem de fraza rostită fără ezitare în interviul cu jurnaliștii britanici – „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România” -, Maia Sandu a continuat și în acel interviu cu aceleași argumente prezentate astăzi. Aderarea la UE este planul A, unirea ar fi planul B. Și de aici începe jocul. Dacă UE și R. Moldova găsesc cum să accelereze aderarea, trecând peste veto-ul ungar legat de Ucraina (aflată la pachet cu Moldova), atunci planul B cade. De UE și statele membre depinde și posibil ca mesajul Maiei Sandu să fie un semnal al potențialelor evoluții”, consideră jurnalistul.

Robert Lupițu mai spune că pe măsură ce Republica Moldova nu ar reuși să finalizeze negocierile de aderare la UE până în 2028, ideea unirii cu România poate deveni, din perspectiva Chișinăului, “scurtătura” către UE.

La rândul său, jurnalistul Deutsche Welle, Vitalie Ciobanu, a apreciat că, în actualul context regional, Unirea nu mai este doar un ideal istoric, ci poate fi percepută ca o posibilă soluție de siguranță pentru Republica Moldova

„Un lider politic al unei țări mici, amenințate cu pieirea, este obligat să se gândească la soluții alternative. Astfel că Unirea, văzută ca un ideal romantic, ca un deziderat istoric care putea fi plasat pe umerii generațiilor viitoare, a devenit azi pentru moldoveni o soluție „de avarie”, o șansă de supraviețuire”, a subliniat acesta.

Amintim că în conferința de presă din 22 ianuarie, răspunzând la întrebările jurnaliștilor, Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România este una dintre modalitățile care ar asigura faptul că țara noastră va rămâne parte a lumii libere și va trăi în pace

Totuși, șefa statului a reiterat că actualmente, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, iar autoritățile naționale vor acționa în conformitate cu voința populară. „Suntem o țară democratică și mergem strict după decizia cetățenilor”, a menționat ea.

Totodată, Maia Sandu a precizat că nu a discutat cu liderii europeni subiectul unei eventuale uniri dintre cele două state.

***

Remintim că, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat la podcastul britanic „The Rest Is Politics” că ar vota „DA” în eventualitatea organizării unui referendum privind unirea cu România. Oficiala a argumentat că o eventuală reunificare ar putea consolida reziliența Republicii Moldova, în contextul în care Federația Rusă duce un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: