sputnik.md

ANI, nedumerită de comunicatul publicat de Procuratura Generală. Precizările instituției

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a publicat concretizări la comunicatul publicat de Procuratura Generală, privind refuzul inițierii de către ANI a controlului în privința deputatului PSRM Corneliu Furculiță. 

Reprezentanții instituției au menționat că deputata PAS Veronica Roșca a solicitat de la ANI inițierea procedurii de control al averii și intereselor personale ale deputatului Corneliu Furculiță pentru anii 2016-2020. În aceeași sesizare, care a fost expediată simultan și în atenția Procuraturii Generale, deputata a cerut să fie demarată urmărirea penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 352 1 al Codului Penal al RM, de către deputatul Furculiță.

„ANI s-a expus strict pe domeniul său de competență, și anume în partea ce vizează controlul averii și al intereselor personale. Respectiv, din informațiile acumulate în cadrul unei verificări prealabile, inspectorul de integritate a stabilit că în privința deputatului Furculiță nu au fost identificate bunuri obținute/deținute care urmau să fie declarate și nu ar fi fost declarate în declarațiile de avere și interese personale din perioada vizată”, se arată în comunicatul ANI.

Reprezentanții ANI mai menționează că pretinsa construcție la care se face referință se află pe un teren pe care familia Furculiță l-au donat fiicei, iar beneficiarul acestei construcții, conform actelor eliberate de APL, confirmă faptul că fiica soților Furculiță este proprietară. Inspectorul de integritate a constatat inexistența unei bănuieli sau presupuneri că deputatul Corneliu Furculiță a încălcat regimul juridic de declarare a averii și a intereselor personale, deoarece acesta nu avea obligativitatea de a declara construcția ce nu îi aparține. La fel, pe numele acestuia nu s-a constatat nedepunerea sau depunerea tardivă a declarației de avere și interese personale.

În partea ce vizează acțiunile sau inacțiunile de ordin penal ale deputatului Corneliu Furculiță, Procuratura Generală, organul competent în aspectele penale, concomitent sesizată, urma să se expună prin prisma competențelor legale de care dispune, se mai arată în comunicat.

„Suplimentar, ANI își expune neclaritatea vizavi de următorul aliniat din comunicatul Procuraturii: „Prin urmare, în lipsa încălcărilor constatate de ANI, care este unica instituție responsabilă de realizarea controlului averii și al intereselor personale și respectare a regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor, Procuratura Generală nu are temeiuri de a iniția vreo investigație în acest sens”, mai scriu reprezentanții ANI.

Reacția vine după ce, pe 26 august, Procuratura Generală a publicat un comunicat prin care informează că Autoritatea Națională de Integritate a refuzat să inițieze un control al averii și al intereselor personale în privința deputatului Corneliu Furculiță. Mai mult, PG subliniază că, deoarece ANI este unica instituție responsabilă de realizarea controlului averii și al intereselor personale și respectare a regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor, „Procuratura Generală nu are temeiuri de a iniția vreo investigație în acest sens”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: