Colaj NM

ANRE, supărat pe primarul Ion Ceban din cauza tarifelor la apă: „Își face capital politic”

Reprezentanții Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) susțin că în spațiul public au apărut „unele comentarii tendențioase” cu referire la corectitudinea și metoda de calcul a tarifelor pentru serviciul public de alimentare cu apă, de canalizare și epurare a apelor uzate. Anterior, la acest subiect s-a referit primarul Ion Ceban. Cel din urmă a spus că majorarea serviciilor de apă și canalizare în Chișinău „a fost făcută în baza unei metodologii defectuoase”. Potrivit lui, metodologia ar duce la falimentul operatorilor.

„Afirmațiile promovate în spațiul public poartă un caracter vădit tendențios, bazat pe analize superficiale și argumente eronate”, comunică ANRE.

Agenția spune că tarifele pentru serviciul public de alimentare cu apă, de canalizare și epurare a apelor uzate au fost determinate și aprobate în strictă conformitate cu prevederile Metodologiei de determinare, aprobare și aplicare a tarifelor pentru serviciul public de alimentare cu apă, de canalizare și epurare a apelor uzate.

Se menționează că S.A. „Apă-Canal Chișinău” a solicitat majorarea reieșind din necesarul de cheltuieli pentru activitatea reglementată în mărime de 847 499,2 mii lei.

„Urmare a analizei efectuate de specialiștii ANRE, venitul reglementat pentru anul 2023 a fost determinat în sumă de 765 664,0 mii lei prognozat (cu o diferență de 81 835,2 mii lei)”, comunică Agenția, care adăugă că diferența de 81 835,2 mii lei nu a fost inclusă în tarifele consumatorilor finali.

ANRE spune că diferența nu a fost inclusă din următoarele considerente:

  • nu au fost acceptate în scopuri tarifare valoarea reevaluată a mijloacelor fixe, mijloacele fixe care au fost depreciate mai mult de o dată, precum și mijloacele fixe și imobilizările necorporale procurate sau create în afara planurilor de investiții aprobate de ANRE. Ca rezultat, au fost diminuate cheltuielile privind amortizarea mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale și cheltuielile pentru plata redevenței în sumă totală de 58 770,6 mii lei (ce nu afectează activitatea operațională);
  • au fost excluse cheltuielile pentru energia electrică și cheltuielile pentru plata taxei pentru apă aferente pierderilor de apă neacceptate în scopuri tarifare în mărime totală de 18 946,7 mii lei;
  • alte cheltuieli administrative, materiale, etc. neacceptate în valoare de 4 117,9 mii lei nu au fost justificate de operator în corespundere cu prevederile Metodologiei tarifare.

Din toate cheltuielile solicitate de către S.A. „Apă-Canal Chișinău”, ANRE spune că nu a acceptat 81 835,2 mii lei.

„Speculațiile precum că „deficitul „Apă-Canal Chișinău”, cu toate optimizările posibile făcute, ajunge la 300 de milioane de lei pentru anul 2023” sunt neîntemeiate și tendențioase”, se arată în declarația Agenției.

Totodată „ANRE solicită persoanelor care abordează acest subiect, să opereze cu cifre verificate din surse oficiale, să nu inducă în eroare opinia publică, făcându-și capital politic”.

***

Consumatorii casnici vor achita pentru apă și canalizare un tarif în mărime de 15,30 lei/m3 (+4,61 lei/m3 față de tariful în vigoare). ANRE a aprobat pe 11 ianuarie noile prețuri.

Ulterior, primarul capitalei Ion Ceban a declarat că decizia ANRE de a majora prețul serviciilor de apă și canalizare „nu soluționează problema existentă și este una păguboasă pentru Întreprinderea „Apă-Canal Chișinău””.

„Aprobarea noului tarif a fost făcută în baza unei metodologii defectuoase, lucru confirmat chiar de specialiști. O metodologie care ar duce la falimentul operatorilor”, comunica edilul. Tot el spunea că „chiar și cu aceste schimbări, deficitul „Apă-Canal Chișinău”, cu toate optimizările posibile făcute, ajunge la 300 de milioane de lei pentru anul 2023”.

„Tergiversarea ajustării tarifelor reale la apă și canalizare duce la apariția unor riscuri majore ca orașul să rămână fără apă”, comunica edilul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CALM s-a adresat inclusiv conducerii țării. Insistă în contextul reformei APL: „Termenul de 31 iulie – un abuz”

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) s-a adresat conducerii țării, procurorului general și directorului Serviciului de Informații și Securitate în contextul reformei administrației publice locale (APL). Reprezentanții CALM au vorbit din nou despre presiuni și că termenul de 31 iulie, după care autoritățile locale nu vor mai beneficia de mecanismele actuale ale amalgamării voluntare, ar reprezenta „un abuz”. Menționăm că, într-o reacție anterioară, reprezentanții Guvernului au declarat că 31 iulie reprezintă „un termen operațional, stabilit de Cancelaria de Stat, pentru a asigura respectarea cadrului legal și parcurgerea, în timp util, a tuturor etapelor administrative și legislative necesare”.

Pe 25 iulie, reprezentanții CALM au anunțat că au expediat o adresare oficială către președinta țării Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu, deputații din Parlament, prim-ministrul Vasile Tofan, procurorul general Alexandru Machidon și directorul Serviciului de Informații și Securitate Alexandru Musteață.

În aceasta, au solicitat „intervenția urgentă a instituțiilor statului pentru readucerea reformei administrativ-teritoriale pe calea legalității și a statului de drept, oprirea presiunilor ilegale asupra autorităților publice locale și restabilirea unui dialog autentic cu comunitățile”.

„Reforma administrativ-teritorială se întemeiază pe un concept neaprobat prin nicio normă juridică, impus totuși ca bază de implementare”, au declarat reprezentanții CALM, adăugând că „termenul de 31 iulie este ilegal și reprezintă un abuz penal grav”. În același timp, reprezentanții CALM au vorbit despre o „presiune fără precedent” îndreptată împotriva autonomiei locale. „Reforma administrativ-teritorială nu poate fi construită pe presiuni ilegale, pe termene inventate și pe documente fără valoare juridică”, se mai arată în declarația CALM.

***

Menționăm că nu este prima dată când reprezentanții CALM vorbesc despre termenul de 31 iulie, presiuni, precum și lipsa unor consultări reale în contextul reformei administrativ-teritoriale. O declarație în acest sens a fost făcută pe 9 iulie.

Pe 10 iulie, reprezentanții Guvernului au declarat pentru NewsMaker că data de 31 iulie 2026 reprezintă „un termen operațional stabilit de Cancelaria de Stat pentru a asigura respectarea cadrului legal și parcurgerea, în timp util, a tuturor etapelor administrative și legislative necesare”. Totodată, aceștia au menționat că acest termen nu este prevăzut expres de Legea nr. 225/2023.

Potrivit Guvernului, data de 31 iulie nu pune capăt mecanismului de amalgamare voluntară și nu interzice inițierea unor astfel de procese în viitor. Totuși, autoritățile locale care nu vor finaliza procedurile până la această dată nu vor mai putea beneficia de mecanismele actuale ale amalgamării voluntare și vor fi analizate în cadrul procesului de amalgamare normativă.

În ceea ce privește procesul de consultări, Guvernul a declarat că reprezentanții Cancelariei de Stat au realizat, în perioada ianuarie-martie 2026, consultări cu peste 4 500 de persoane. Au fost organizate în total 49 de ședințe de consultare, inclusiv în fiecare raion. De asemenea, în cadrul procesului de consultări la nivel local, s-a ajuns la peste 65 800 de cetățeni. Detalii AICI.

***

Amintim că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova – trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Menționăm că, în martie, Vasile Tofan a prezentat propria viziune asupra reformei administrativ-teritoriale. Aceasta prevedea, între altele, crearea a 40 de municipalități în toată Republica Moldova și eliminarea raioanelor. Cu toate acestea, în iulie, după nominalizarea la funcția de prim-ministru, Vasile Tofan a declarat că nu va modifica radical reforma administrativ-teritorială inițiată de Guvern, deși și-ar fi dorit o abordare mai ambițioasă. Acesta a argumentat că procesul a ajuns într-o etapă avansată, iar schimbarea fundamentală a direcției în acest moment ar fi „o nebunie”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: