... scrie pe pagina sa de Facebook, cu un public de peste 65 mii de persoane, Veaceslav Valiko, fost candidat independent la funcția de deputat (persoana de încredere a acestuia a fost businessmanul Veaceslav Platon, care utiliza acest lucru ca pe o tribună pentru aparițiile la TV).

„Persoanele vaccinate vor fi iluminate”, se adresează acesta către abonații săi într-un alt spot. Aceste video-uri au sute, iar uneori chiar și mii de like-uri, distribuiri și comentarii: evident, poziția activistului coincide cu cea a simpatizanților săi.

Valiko este activ pe rețelele de socializare: în toiul pandemiei, pe pagina sa apăreau numeroase mesaje în fiecare zi, unele dintre ele fiind adresări video către abonați. Valiko este foarte popular, iar în perioada pandemiei, s-a transformat într-un fel de purtător de cuvânt al celor care sunt împotriva vaccinării forțate nu doar în Moldova, dar și în Ucraina sau în unele țări Baltice.

În toamna anului trecut, Valiko și simpatizanții săi au organizat acțiuni de protest în preajma punctelor de vaccinare mobile și în diferite zone din Chișinău, cu pancartele: „Spune NU vaccinării obligatorii”, „Spune NU getto-ului digital”, „Spune NU experimentelor asupra copiilor”. Tovarășii săi de idei au organizat acțiuni similare în unele orașe ale Ucrainei.

În aparițiile și în postările sale de pe Facebook, Valiko spunea că pandemia și vaccinarea în masă sunt „o escrocherie”.

Situația privind vaccinarea în Moldova nu părea o escrocherie reușită. Țara noastră a fost printre „looserii” vaccinării împotriva coronavirusului în Europa: într-un an și ceva de vaccinare, doar 30 la sută din populație a reușit să susțină cursul complet de imunizare. Și aceasta, chiar dacă în Moldova nu a existat insuficiență de vaccinuri de-ale oricăror producători.

Cu toate acestea, ritmul de vaccinare în Moldova, care era lent încă din start, scădea treptat. Chiar și atunci când numărul de cazuri de Covid depistate săptămânal a depășit 30 mii, iar sistemul de sănătate gestiona din ultimele puteri această situație.

În luna martie 2021, Ministerul Sănătății a lansat prima etapă a vaccinării în țara noastră, în timpul căreia trebuiau să fie vaccinați medicii și personalul medical din cadrul spitalelor. La sfârșitul lunii martie, în presă au început să apară informații despre funcționarii din raioane, care au început să se vaccineze fără a-și aștepta rândul, motivând acest lucru prin faptul că în spitale au rămas doze de vaccinuri nesolicitate.

Pe la mijlocul anului, polițiștii de frontieră au început să înregistreze pentru prima dată tentative de trecere a frontierei a persoanelor cu certificate de vaccinare false. „Cererea” pentru aceste certificate a crescut pe fondul deciziei Uniunii Europene de a permite intrarea moldovenilor în țările UE în baza certificatului de vaccinare. Astfel, spre toamnă, organele de drept au început deja să efectueze verificări în centrele de vaccinare și să rețină primele persoane suspecte de comercializarea acestor certificate.

Mișcările antivaxerilor au turnat gaz pe foc, precum și informațiile neverificate despre pretinsele cazuri letale după administrarea vreunui vaccin. „Au fost mai mulți factori care au împiedicat procesul de vaccinare. Cu mult mai mulți oameni puteau fi salvați dacă vaccinarea nu ar fi fost percepută în Moldova ca o sperietoare”, susține Ala Nemerenco.

Veaceslav Valiko respinge ideea despre grija statului pentru sănătatea cetățenilor săi și consideră că rata de vaccinare împotriva Covid în Moldova este scăzută, „deoarece aceasta reflectă nivelul de încredere a populației în guvernare”.

Valiko este de părere că oamenii s-au îngrijorat și mai mult din cauza „presiunii cu care statul a promovat această vaccinare: a fost gratuită, într-o anumită măsură chiar a fost impusă, au fost restricționate drepturile oamenilor care nu doreau să participe la așa ceva”.

„Apoi a urmat o segregare strictă: ce se permite persoanelor vaccinate, iar celor nevaccinate le este interzis. Statul a impus toate acestea și a provocat astfel respingerea. Eu nu cred în grija statului pentru sănătatea mea atunci când în jur se întâmplă toate aceste fărădelegi și obscurantism”, își explică activistul poziția.

Potrivit afirmațiilor ministrului sănătății Ala Nemerenco, guvernul ar trebui să câștige încrederea cetățenilor: să demonstreze că spitalele sunt un mediu sigur, că statul are grijă de sănătatea lor și că cetățenii vor avea acces la medicamente.

Chiar dacă ministerul condus de Nemerenco a încercat să combată dezinformarea, fake-urile și adversarii vaccinării, ministrul recunoaște că e greu de vorbit despre succese. Ea susține că aceasta este o nouă experiență din care omenirea și sistemele de sănătate ar trebui să învețe, pentru că „fake-urile și dezinformarea n-au hotare”.

Ninel Revenco, coordonatoarea Programului național de imunizări și a Grupului de comunicare privind vaccinarea împotriva COVID-19, consideră că în pofida măsurilor de combatere a dezinformării pe care le-a luat Ministerul Sănătății, rezultatele sunt nesemnificative.

Pe lângă problemele privind antivaxerii, fake-urile și zvonurile, Revenco mai crede că o dificultate este și faptul că, treptat, monitorizarea campaniei de vaccinare de către minister și specialiști a început să scadă, „iar în societate a slăbit vigilența”. „Dacă nu le amintești în permanență oamenilor despre risc, ei uită despre aceasta”, consideră specialistul.

Biserica a avut un rol semnificativ în completarea rândurilor celor sceptici față de vaccinare. Aceasta „a destabilizat procesul de vaccinare”, susține Revenco. Ca instituție socială care se bucură de cea mai mare încredere în societate, biserica nu a acționat întotdeauna rațional.

În luna martie 2021, conducerea Mitropoliei Moldovei a avut o întrevedere cu președintele Maia Sandu. Potrivit unui comunicat de presă destul de laconic publicat atunci de către mitropolie, în cadrul întrevederii s-a discutat despre „cum poate fi învinsă pandemia”.

Acest lucru nu a împiedicat preoții să participe la protestele împotriva „vaccinării forțate”, iar unii preoți cu influență au susținut deschis mișcarea antivaccinare și au răspândit falsurile despre vaccinuri.

În luna iunie 2021, Mitropolia a primit un lot de vaccin Sputnik V din Rusia. Mulți au sperat atunci că preoții se vor vaccina, fiind astfel un exemplu pentru enoriași. Dar nu a urmat niciun fel de acțiuni sau declarații publice și soarta vaccinului respectiv este necunoscută.

Cei de la Mitropolia Basarabiei (se subordonează Bisericii Ortodoxe Române) au declarat în repetate rânduri că restricțiile impuse de Covid ar fi niște atacuri asupra bisericii ortodoxe. Iar unii reprezentanți ai acestei mitropolii spuneau chiar că „pandemia a venit pe pământ din cauza vieții și relației noastre dezordonate cu Dumnezeu”.

La un moment dat, Valiko a decis că pentru a-și promova ideile, trebuie să înființeze o mișcare. Și a numit-o Terra Freedom. El susține că ideea mișcării „a luat naștere de pe poziția civică”.

„Am avut curajul să-mi expun opinia într-o chestiune sau alta. Poziția mea a coincis cu cea a altor persoane. Profilul de Facebook se extindea, live-urile acumulau până la 2000-2500 de persoane online. Și la un moment dat, m-am gândit: dar cine suntem noi, oamenii care ne aflăm pe acest profil?”, povestește activistul.

Acesta susține că ideea mișcării „și-a găsit simpatizanți, absolut spontan, necoordonat, în Ucraina, Rusia, Letonia și în alte țări și orașe”.

„Oamenii au susținut, au atașat stickere, le-a plăcut că au devenit parte a unei comunități mari. Iată cum o persoană din Moldova, având un laptop, o cameră video și o poziție civică, a reușit să creeze o asemenea comunitate”, menționează Valiko.

Potrivit afirmațiilor sale, mișcarea nu are scopul de a se opune vaccinării, restricțiilor Covid sau acțiunilor autorităților, „noi pur și simplu avem o opinie de alternativă”.

Ala Nemerenco, ministrul sănătății, menționează că în Moldova, mișcările împotriva vaccinării încă nu sunt atât de clar formate și nu au niște lideri de opinie foarte cunoscuți în societate. „Această mișcare încă este haotică și nu prea organizată, dar presupun că se va consolida, pentru că a obținut experiență [în perioada pandemiei de coronavirus]”, afirmă Nemerenco.

Potrivit ministrului, dezinformarea despre coronavirus a avut un rol cheie în reducerea încrederii în vaccinare. Iar întrucât dezinformarea venea în special de pe rețelele de socializare, lucrătorii din sistemul de sănătate și experții în domeniul politicilor și comunicării au fost nevoiți „nu numai să promoveze mesaje corecte, dar și să educe cultura care ar învăța oamenii să verifice faptele”.

Atât ministrul, cât și coordonatorul campaniei de vaccinare menționează faptul că medicii și personalul medical, care au încercat adesea să ofere informații despre coronavirus și vaccinare pe rețelele de socializare, s-au confruntat cu situații de atacuri și agresiune. Acest lucru putea să-i demotiveze pe mulți, susține Revenco.

„Vedeți comentariile la postările ministerului despre coronavirus sau despre adepții vaccinării. Ori să luăm chiar comentariile la orice mass-media care reflectă procesul de vaccinare. Veți vedea, câtă agresiune este acolo. Și aceste comentarii dăunează nu atât nouă, medicilor, cât persoanelor care au nimerit sub influența lor și sunt expuși riscului”, menționează ministrul sănătății.

Nemerenco afirmă că printre factorii care împiedică procesul de vaccinare este nivelul scăzut al educației, lipsa accesului la informație veridică, nivelul scăzut al educației media, precum și „particularitățile culturale”. De aceea sistemul de sănătate ar trebui să depună eforturi pentru a cultiva abilitățile de gândire critică ale cetățenilor, precum și capacitatea de a recunoaște fake-urile și de a analiza informația medicală, insistă ministrul.

„E greu să lupți cu aceste convingeri, dar nu există o altă cale decât deschiderea. Și este important ca cei care au alte convingeri să nu fie tratați cu dispreț sau critică. Soluția constă într-un dialog constructiv”, a concluzionat Nemerenco.

În perioada pandemiei de coronavirus, organizator al protestelor organizate în Ucraina împotriva restricțiilor impuse de carantină a fost bloggerul pro-rus Kirill Stremousov, fost inspector pentru protecția bazinelor acvatice împotriva braconierilor. De la sfârșitul anilor 2000, acesta este activist politic.

Potrivit portalului „Meduza”, de la începutul războiului în Ucraina, disidentul Covid Stremousov a devenit membru al „Comitetului colaboraționist pentru salvarea păcii și ordinii”, care sprijină Rusia pe teritoriile ocupate din regiunea Herson.

Mai târziu, Stremousov a devenit vicepreședinte al noii „administrații civile și militare” a regiunii. Iar la mijlocul lunii mai, acesta a declarat că teritoriul regiunii Herson va fi inclus în componența Rusiei, în baza adresării către Putin a „noilor autorități” ale regiunii.

Studiile științifice au demonstrat o legătură constantă dintre viziunile politice și atitudinea și comportamentul față de vaccinuri. Un studiu științific longitudinal efectuat în SUA în anul 2020, a demonstrat că tendințele antivaccinare sunt caracteristice într-o măsură mai mare conservatorilor [1, 2]. Iar conform unui sondaj realizat recent de Gallup, republicanii cred de două ori mai des în mitul răspândit pe larg precum că vaccinurile provoacă autism. [3]

O altă cercetare a demonstrat că postările antivaccinare de pe Twitter ale lui Donald Trump – primul președinte al SUA care s-a declarat public împotriva vaccinurilor – a provocat o intensificare a îngrijorării cu privire la vaccinuri în rândurile simpatizanților săi. [4]

O altă publicare denotă „o apropiere alarmantă dintre mișcarea anti-vaccinare și extremismul politic de dreapta”.

În același timp, greșelile din procesul de comunicare în susținerea vaccinării ar putea provoca îngrijorări suplimentare în ce privește securitatea și eficiența vaccinării. În ansamblu însă cercetările au demonstrat că un șir de factori, care contribuie la atitudinea negativă față de vaccinuri, țin de scăderea încrederii societății în instituțiile și politica statului. În ultimii ani, această tendință, de rând cu polarizarea politică sporită, a dat mișcării anti-vaccinare forma sa actuală.

Mișcarea anti-vaccinare, la fel ca și multe alte probleme care au apărut în perioada pandemiei, ne amintesc de problemele profunde și de încălcările din sfera publică și mecanismele de dezbateri și dialog public.

Studiile psihologice demonstrează faptul că adesea, persoanele sceptice față de vaccinuri sunt predispuse spre gândire conspiraționistă. De cele mai multe ori, tendințele anti-vaccinare se îmbină cu teoriile conform cărora anumite grupuri de elită desfășoară mistificări secrete, bine chibzuite și sinistre pentru public. Aceste persoane sunt sigure de propria imagine asupra lumii și presupun că e naiv să crezi în altceva. Oamenii cu o asemenea viziune asupra lumii sunt deschiși pentru teoriile conspiraționiste de toate tipurile.

În timpul unui studiu științific, oameni din diferite țări au fost întrebați, cât de mult cred în patru conspirații cunoscute la nivel mondial. De exemplu, că prințesa Diana a fost asasinată. Sau că SUA au știut din timp despre atacul terorist din 11 septembrie 2001 sau că SUA au planificat toate acestea. Estimările respective au fost unificate și comparate cu atitudinea față de vaccinuri.

Rezultatele au demonstrat un nivel înalt de interdependență. Știind dacă oamenii cred sau nu în cunoscutele teorii conspiraționiste, s-ar fi putut prezice cu certitudine dacă aceștia sunt sceptici față de vaccinuri.

Studierea site-urilor web anti-vaccinare clarifică, de ce se întâmplă astfel: acestea scriu că elitele secrete au organizat o campanie de exagerare a pericolului Covid și de promovare a vaccinurilor.

S-a vorbit mult și despre interesele marilor corporații farmaceutice (Big Pharma), care se ar dăuna în mod intenționat societății și ar plăti politicienilor și autorităților de reglementare pentru „susținerea minciunii”.

O altă teorie conspiraționistă populară despre Covid-19 a fost mitul precum că vaccinurile „sunt impuse” pentru a introduce oamenilor dispozitive de urmărire și „cipuri”.

În recomandările pentru specialiștii în domeniul sănătății, experții recomandă, în general, să se respecte un set obișnuit de teze: majoritatea covârșitoare a oamenilor se vaccinează și pericolul de a nu fi vaccinat este cu mult mai mare decât cel de a fi vaccinat. În cazul vaccinării, riscul este extrem de mic. Este o formulă simplă și eficientă pentru majoritatea oamenilor.

În ce-i privește pe cei pentru care contestarea vaccinurilor sau neacceptarea științei face parte din viziunea lor asupra lumii, mulți dintre ei au auzit deja versiunea „oficială” despre vaccinuri, de aceea o simplă repetare va fi insuficientă, probabil. În acest caz, experții propun să încercăm să identificăm „rădăcinile atitudinii”: fobiile, viziunile conspiraționiste, interesele proprii și problemele de identitate care motivează atitudinile antiștiințifice și le fac rezistente în fața logicii și a dovezilor.

Societatea nu este omogenă, este complexă, constituită din persoane și grupuri formate din contexte diferite, cu experiențe diferite, cu nivel diferit de educație medicală, valori și așteptări. O abordare unică nu funcționează pentru toți. Cei care elaborează politicile de comunicare ar trebui să înțeleagă această diversitate și să aplice abordările care vor asigura luarea în considerare a diferitelor opinii din diferite comunități și teritorii.

Trebuie să fie consolidat un dialog public și să fie susținută dezvoltarea unei rețele de comunități prin utilizarea și sprijinirea cananelor actuale, care influențează adoptarea deciziilor. În acest caz, ar putea fi vorba despre lideri civici și religioși, pedagogi, cluburi sportive și de tineret, precum și comunitățile și rețelele online.

De reținut că educația și comunicarea științifică nu sunt doar responsabilitatea lucrătorilor medicali, ci a întregii comunități. În același timp, trebuie să ținem minte principiile de bază ale comunicării: să pornim de la public, să-i recunoaștem aspectele atitudinii, să identificăm punctele de tangență și temerile ascunse.