Facebook/Maia Sandu

„Președinta i-a spus vetting, dar e o autoevaluare”. Grosu, despre eventuale acțiuni în avocatură

Președinta Maia Sandu a folosit termenul „vetting” atunci când s-a referit la acțiuni în avocatură, însă este vorba de o autoevaluare a celor din domeniu. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului și liderul partidului de guvernare PAS, Igor Grosu. În cadrul ediției din 3 noiembrie a emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, Grosu a spus că avocatura este o profesie „mai liberală” și s-a arătat sigur că, în cadrul comunității avocaturii, „o să se găsească această masă critică de avocați care o să aibă curajul să pună problema public”.

În timpul emisiunii, Grosu a declarat că „avocatura este o instituție foarte importantă, pentru că ei co-participă de rând cu judecătorii, procurorii în asigurarea justiției”. „Ei se auto-guvernează, au organele lor de conducere. (…) Sunt lucruri care trebuie să le discutăm referitor la cum acced unele persoane în breaslă, nu numai cei care vin de la facultate, dar cei care vin din alte profesiuni, din alte grupuri”, a spus Grosu.

Întrebat dacă se referă la un examen mai strict, Grosu a răspuns: „Nu e vorba. Asta ei trebuie să decidă, examen… Ei trebuie să se asigure că atunci când vine cineva în breaslă și vine de o calitate mai puțin dezirabilă, comportamentul ulterior lasă o amprentă asupra comunității. (…) În anii precedenți de luptă a noastră cu grupările criminale susținute de Federația Rusă, comportamentul unor avocați în cadrul proceselor a arătat uneori niște acțiuni deliberate care nu făceau decât să tergiverseze ancheta, procesele. (…) Unii din această comunitate, și aici o să spună că au dreptul, evident că au dreptul… I-am văzut chiar pe liste a unor partide care sunt emanația acestei grupări criminale, partidul „Șor” – scos în afara legii”, a declarat Grosu.

Potrivit lui Grosu, atunci când avocații „se poziționează de partea unor exponenți a grupărilor criminale, aici apar niște întrebări”. „Vrei să faci politică, poftim du-te și fă politică. Atunci când e vorba de apărarea intereselor statului… asta e cel mai prioritar lucru”, a adăugat el.

Igor Grosu a precizat că au existat discuții despre un vetting a avocaților, însă ar fi mai degrabă „o autoevaluare”. „Că o să o numească ei vetting… doamna președintă i-a spus vetting, dar e o autoevaluare, purificare a tagmei, dar discuția trebuie să pornească din interior. (…) Eu totuși știind că aceasta este o profesie mai liberală, mult mai liberală… în cadrul comunității avocaților o să se găsească această masă critică de avocați care o să aibă curajul să pună problema public”, a conchis Grosu.

***

Pe 16 octombrie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că avocații ar trebui să fie supuși procesului de vetting – evaluarea integrității etice și financiare – la fel ca magistrații și procurorii.

Declarațiile președintei Maia Sandu au stârnit reacții în rândul mai multor avocați și juriști din Moldova. Avocata Nicoleta Hriplivîi de la Promo-LEX a calificat afirmația drept „o prostie declarată”. Hriplivîi consideră că în loc de un vetting al avocaților ar trebui verificate integritatea deputaților și a membrilor Guvernului. Juristul Victor Pruteanu, consilier în cabinetul primarului Chișinăului, a calificat ideea șefei statului drept „o lovitură directă la adresa statului de drept și a independenței profesiei de avocat”.

Pe 24 octombrie, Veronica Mihailov-Moraru, la acel moment – ministra interimară a Justiției, a calificat declarațiile șefei statului drept „un mesaj politic”. Potrivit Veronicăi Mihailov-Moraru, „avocatura este o profesie liberală” și are „alte reguli ce țin de modalitatea de organizare”. Totuși, Veronica Mihailov-Moraru consideră oportun „să fie luate anumite măsuri” în domeniu.

Igor Grosu a numit drept „o inițiativă interesantă” ideea șefei statului. În privința posibilității realizării inițiativei, Grosu a spus că, doi ani în urmă, nici vettingul pentru judecători nu se credea realizabil.

Pe 31 octombrie, aflat la Parlament pentru a cere votul de încredere al deputaților, premierul Alexandru Munteanu a declarat că nu vede cum ar putea fi realizat vettingul pentru avocați. El a adăugat că în planul de guvernare este prevăzut vettingul pentru judecători și procurori până în 2026, însă „avocații nu sunt incluși”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Shutterstock

Bulgaria renunță la moneda națională și trece la euro

Bulgaria trece la euro începând cu 1 ianuarie 2026, renunțând la utilizarea levei bulgare ca monedă națională. Astfel, statul a devenit al 21-lea membru al zonei euro.

Pe parcursul unei luni, în Bulgaria vor putea fi folosite atât levele, care vor fi retrase treptat din circulație, cât și euro. La plățile efectuate în leve, restul va fi dat în euro. Cursul de schimb este de 1,95 leva pentru 1 euro.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că aderarea Bulgariei la zona euro este „una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene”.

Acest pas reflectă ani de muncă susținută și angajament, precum și depășirea dificultăților. Euro va aduce beneficii cetățenilor Bulgariei, simplificând plățile și călătoriile. Va deschide noi oportunități pentru afacerile bulgare, permițându-le să profite pe deplin de avantajele pieței noastre comune. De asemenea, va consolida vocea Bulgariei în Europa. Acest pas este benefic pentru Bulgaria însăși și întărește Europa în ansamblu, făcând economia noastră mai rezistentă și mai competitivă la nivel mondial”, a spus von der Leyen.

Potrivit DW, președintele Bulgariei, Rumen Radev, a numit aderarea la zona euro „o alegere strategică într-un moment controversat” și „etapa finală a integrării cu Uniunea Europeană”. Totodată, el a criticat decizia Parlamentului de a renunța la organizarea unui referendum privind trecerea la euro, afirmând că aceasta atestă „o ruptură profundă între clasa politică și societate”.

Amintim că Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană au aprobat trecerea Bulgariei la euro în iunie 2025. Decizia a provocat proteste la Sofia și în alte mari orașe ale țării. Oponenții monedei europene comune, inclusiv susținătorii partidului pro-rus „Renașterea”, au invocat riscuri legate de creșterea inflației și de scăderea puterii de cumpărare a populației.

De asemenea, președintele Rumen Radev are o atitudine sceptică față de introducerea monedei euro și a susținut ideea organizării unui referendum. Cu toate acestea, majoritatea proeuropeană din Parlament a respins propunerea, acuzându-l pe șeful statului că promovează o agendă pro-rusă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: