Locuitorii municipiului Bălți au fost anunțați că situația privind aprovizionarea cu apă se stabilizează treptat. Ultimele analize de laborator au arătat că apa din rețeaua de apeduct corespunde normelor stabilite și este potabilă. Anunțul a fost făcut de primarul municipiului Bălți, Alexandr Petkov. Totuși, locuitorii au fost îndemnați să nu se grăbească să o consume.
„Dragi bălțeni, situația cu aprovizionarea cu apa se stabilizează treptat. Conform ultimelor analize de laborator, apa din rețeaua de apeduct corespunde normelor stabilite și este potabilă. Cu toate acestea, vă îndemn să păstrați prudența și să nu vă grăbiți să o consumați până la normalizarea completă a situației”, a scris Petkov pe o rețea de socializare.
El a adăugat că „Primăria continuă să direcționeze întreaga cantitate de apă potabilă îmbuteliată, primită ca ajutor umanitar, pentru completarea rezervelor în toate grădinițele și școlile din municipiu”.
Reamintim, pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, autoritățile au confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns la Chișinău, însă a fost deja semnalată în regiunea transnistreană.
Pe 12 martie, autoritățile de la Kiev au declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți. Ucraina susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă.
În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării, până la verificarea calității apei. Pe 15 martie, Guvernul a instituit stare de alertă de mediu pe bazinul Nistrului, pentru 15 zile. Pe 19 martie premierul Alexandru Munteanu a anunțat reluarea alimentării cu apă în municipiul Bălți și în raioanele Soroca, Sîngerei și Florești, după aproape o săptămână de întrerupere. Locuitorii au fost îndemnați să nu consume apa în primele 48 de ore, folosind-o doar pentru uz menajer.
Pe 20 martie, directorul Agenției de Mediu a declarat că analizele prelevate din Nistru indică prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Toți acești patru sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, benzina sau motorina.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Grațierea și eliberarea fostului director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Balan, au stârnit reacții în mediul online. Unii au calificat schimbul de deținuți, pentru care Sandu l-a grațiat pe Balan, drept o „operațiune istorică” și au mulțumit inclusiv conducerii țării, în timp ce alții au spus că aceasta ridică semne de întrebare și „este o provocare de securitate”. Sunt și din cei care au cerut explicații, dar și aducerea în țară a altor persoane. NM a făcut o sinteză a reacțiilor. Între timp, Maia Sandu a venit cu un comentariu la reacțiile privind eliberarea lui Balan, iar SIS a anunțat că ofițerii, eliberați de Rusia în schimbul internațional de deținuți, au ajuns în țară.
Deputatul și liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a calificat operațiunea drept „istorică pentru Republica Moldova”.
„Cu doamne ajută, doi cetățeni ai Republicii Moldova, doi ofițeri ai SIS, sunt deja în drum spre casă. Cu această ocazie, vreau să mulțumesc din tot sufletul conducerii Statelor Unite ale Americii, președintelui Donald Trump, Departamentului de Stat și la toate structurile care au fost implicate. Vreau să mulțumesc conducerii statului român pentru decizii foarte rapide, care au sprijinit și ele eliberarea cât mai rapidă a cetățenilor noștri. Vreau să mulțumesc conducerii și cetățenilor altor state care au fost implicate în această operațiune istorică pentru Republica Moldova. (…) Vreau să mulțumesc și celor care conduc Republica Moldova”, a declarat Usatîi într-o intervenție video pe Facebook.
Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, care în prezent este deputat pe lista „Alternativa”, a spus că „recuperarea celor doi ofițeri SIS era o datorie morală”.
„Dar „moneda de schimb” aleasă – un fost cadru de rang înalt din inima securității naționale – are un preț înfiorător. Un ofițer de carieră cu 25+ ani nu pleacă doar cu amintiri. El pleacă cu structuri interne, identități, metode, rețele întregi sub acoperire, inclusiv de peste hotare. Informații care, odată transferate, pot fi reconstituite și folosite ca o armă de către alt stat. După o asemenea breșă, SIS-ul nostru, practic, poate fi închis. Este evident că Președintei i s-a făcut, din nou, un deserviciu imens. Pe lângă dubiile despre legalitatea condamnării celui eliberat, serviciile noastre sunt obligate acum la măsuri de urgență: reevaluare totală a rețelelor, protecție de identități, reset operațional și audit de integritate”, a adăugat Stoianoglo.
Liderul și deputatul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a declarat că președinta l-a grațiat pe Alexandru Balan, dar în cazul lui „Vasile Ucrainciuc, moldoveanul nostru de la Briceni care a fost luat ilegal de către autoritățile din Ucraina și trimis pe front, Maia Sandu n-a scos niciun cuvânt”. „Acesta nu-i cetățeanul nostru? Pe el nu trebuie de-l adus acasă? (…) N-am auzit un cuvânt”, a menționat parlamentarul.
Deputata Partidului Socialiștilor din Moldova, Olga Cebotari, a spus că anunțul președintei „ridică mai multe semne de întrebare decât clarifică lucrurile”.
„Cu toții ne bucurăm că ofițerii au ajuns acasă, dar îmi pare rău că nimeni nu se întreabă: cum au ajuns acești bieți ofițeri SIS la Moscova? Cine i-a trimis și cu ce scop? Despre captivitatea lor am aflat acum câteva luni din declarațiile unui deputat, adică de la un politician, nu din surse oficiale, așa cum ar fi fost firesc. (…) În timp ce auzim zilnic despre influența rusă în Republica Moldova, vedem că și Republica Moldova încearcă să influențeze sau să spioneze ceva în Federația Rusă. Altfel, cum se explică acest lucru? A doua întrebare: cum este posibil ca un fost șef adjunct al SIS, prins pentru spionaj în folosul altui stat, să fie eliberat necondiționat și lăsat să plece din țară? (…) Un lucru este clar: statul nu funcționează, iar ceea ce se întâmplă este regretabil”, a comunicat deputata.
Fosta deputată PAS, Iulia Dascălu, a spus că „acest schimb este o provocare de securitate națională și necesită foarte multă transparență”. „Sistemul de securitate națională rămâne încă vulnerabil, de aceea nu avem decât să credem că totul ce s-a făcut a fost pentru protejarea noastră”, a afirmat ea.
Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de fostul premier Vladimir Filat, a declarat că „schimbul ce implică fostul șef adjunct al SIS, Alexandru Balan, ridică semne de întrebare fiind un caz fără precedent în istoria serviciilor de informații”.
„Nu există exemple documentate în care un stat să accepte eliberarea unui fost conducător al propriului serviciu, purtător de informații sensibile, în schimbul recuperării unor ofițeri activi. Deși readucerea acasă a cetățenilor și ofițerilor capturați este o obligație morală și de stat, modul în care s-a realizat acest proces generează riscuri majore. Alexandru Balan a avut în subordine direcțiile contraspionaj, controlul Constituțional și anti-tero al SIS, deține cunoștințe critice despre infrastructura informativă, rețele operative, tot ce ține de judecători, procurori ofițeri MAI, CNA și mecanismele interne. (…) PLDM solicită explicații clare și asumare politică la cel mai înalt nivel, inclusiv din partea Președinției, reprezentată de Maia Sandu”, se mai arată în declarația partidului.
Fostul ministru de Interne și ex-lider al „Platformei Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase, a spus că „există oameni pe care niciodată nu-ți permiți să-i expui riscului sau să-i pierzi, pentru că prețul recuperării lor ulterioare poate deveni devastator pentru securitatea statului”.
„A elibera către străini un fost adjunct SIS, condamnat pentru trădarea propriei țări, nu este o victorie, ci expresia unei vulnerabilități de stat. (…) Indiferent câte state străine ni se spune că au fost implicate și indiferent ce interese au urmărit fiecare în acest schimb, criteriul legitim decisiv rămâne unul singur, interesul Republicii Moldova și siguranța cetățenilor săi. Statul are obligația să-și aducă oamenii acasă. Dar are, înainte de toate, obligația să știe limpede ce poate negocia și ce nu are voie să pună niciodată pe masa străinului”, a comunicat Năstase.
Europarlamentarul român, Cristian Terheş, a scris că „trădătorul Alexandru Bălan, cu cetățenie română și moldovenească, care vindea secrete românești în favoarea Rusiei prin Belarus, a fost dat, „la cererea celeilalte părţi”, la schimb pentru un cetățean moldovean, angajat al SIS, ținut de ruși”.
„Așa se explică de ce Bălan a fost lăsat recent de autorităţile româneşti să plece în Moldova. În această operațiune de schimb au fost implicate SUA, Polonia și România. Dacă s-a reuşit aducerea acasă în Moldova a doi patrioţi ţinuţi de ruşi la schimb pentru doi trădători, a meritat”, a adăugat el.
„Cum poate fi extrădat un cetățean aflat sub anchetă în România și, chiar a doua zi, într-o grabă fără precedent, să fie grațiat fără a fi audiat măcar de organele noastre de securitate și control? Este vorba despre o persoană care deține informații importante”, a comunicat avocatul Alexandru Grosu.
Detalii despre operațiune
Pe 28 aprilie 2026, la frontiera belaruso-polonă Pererov-Beloveja a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Trei dintre acestea sunt cetățeni ai Republicii Moldova.
În urma schimbului de deținuți, Moldova a eliberat și a readus acasă doi ofițeri ai SIS, arestați anterior în Rusia. Despre acest schimb a anunțat președinta Maia Sandu pe Facebook. Șefa statului nu a făcut publice numele ofițerilor, însă anterior deputatul și liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a afirmat că ar fi vorba despre Victor Țurea și Dionisie Banari. În schimb, Belarusului i-a fost predat fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, acuzat de trădare de patrie în interesul KGB-ului din Belarus. Balan fusese reținut în România, apoi extrădat în Republica Moldova, unde a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare. Înainte de realizarea schimbului, președinta Maia Sandu a semnat decretul de grațiere. De asemenea, Republica Moldova a predat-o Rusiei pe Nina Popova, cetățeană a Federației Ruse, care este soția unui ofițer al armatei ruse.
În total, partea rusă și cea belarusă i-au primit, pe lângă Balan și Popova, pe arheologul rus Alexandr Butiaghin, care a fost deținut în Polonia, precum și două persoane a căror identitate este clasificată, condamnate în Uniunea Europeană pentru spionaj. La rândul său, Polonia a primit trei dintre cetățenii săi.
Presa internațională scrie că negocierile pentru organizarea schimbului au durat mai mult de jumătate de an. Inițial, acestea s-au desfășurat în format bilateral, între KGB-ul Belarusului și serviciile de informații ale Poloniei. Ulterior, la discuții s-au alăturat serviciile speciale, diplomații și conducerea a șapte state, inclusiv România, Ucraina și Statele Unite. Principalul coordonator și mediator al acordului au fost Statele Unite.
Ce spune Maia Sandu și precizările SIS
Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă de când a fost demis din funcție. Detalii AICI.
Reprezentanții SIS au declarat că, în cadrul instituției, sunt în desfășurare procese de investigație internă inițiate încă în anul 2023, „vizând evaluarea exhaustivă a impactului actelor de trădare asupra spectrului de informații și operațiuni potențial compromise, realizate de Alexandru Balan”. „În același timp, subliniem faptul că acesta a fost suspendat din funcție încă în anul 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat”, au afirmat reprezentanții SIS. Detalii AICI.
