Sursa: TVN

Locuitorii orașului Bălți au din nou apă, după aproape o săptămână, dar nu o pot bea deocamdată. La ce este bună și de ce continuă restricțiile

După aproape o săptămână fără apă, Bălțiul – al doilea cel mai mare oraș din Republica Moldova – este reconectat la rețea, însă apa livrată poate fi folosită deocamdată doar pentru treburile casnice. Premierul Alexandru Munteanu a recomandat locuitorilor, în seara de 19 martie, după vizita în municipiu, să nu consume apa în următoarele 48 de ore. Potrivit Guvernului, restricția este necesară până la eliminarea sedimentelor depuse în conducte în perioada sistării.

„Am ajuns la Bălți pentru a discuta cu administrația publică locală și cu cetățenii despre reluarea alimentării cu apă. Le mulțumesc bălțenilor pentru răbdare și înțelegere în această perioadă dificilă”, a declarat Munteanu, care a vizitat și Centrul de dializă și punctul mobil de distribuire a apei pus la dispoziție de Armata Națională și gestionat de IGSU.

Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Daniela Crudu, a precizat că în primele ore după reluarea alimentării, apa poate avea miros sau aspect neobișnuit din cauza sedimentelor depuse în țevi în perioada sistării.

„Ea va fi buna imediat în următoarele ore după reconectare, pentru spălat vesela sau hainele. În primele 48 de ore, aceasta trebuie utilizată doar în scopuri tehnice. Distribuția alternativă a apei potabile și tehnice va continua în paralel”, a precizat Crudu.

Amintim că pe 19 martie premierul Alexandru Munteanu a anunțat reluarea alimentării cu apă în municipiul Bălți și în raioanele Soroca, Sîngerei și Florești, în baza ultimelor analize care arată că apa se încadrează în limite sigure pentru consum. Alimentarea fusese întreruptă pe 14 martie, la patru zile după ce primele pete de petrol au fost observate pe râul Nistru în urma unui atac rusesc asupra unei infrastructuri energetice din Ucraina.

Primarul Bălțiului, Alexandru Petkov, a anunțat că aprovizionarea prin cisterne continuă și nu va fi sistată până la normalizarea completă a situației. În ajutorul municipiului Bălți a sărit și România, care a trimis un convoi de cisterne cu apă potabilă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: