APCE a adoptat o rezoluție privind protejarea independenței presei: Libertatea de exprimare, sub atac chiar și în țările democratice

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat, pe 2 octombrie, o rezoluție privind protejarea pluralismului și independenței mass-mediei, elaborată de deputata italiană și raportoarea generală a APCE pentru libertatea presei și siguranța jurnaliștilor, Valentina Grippo. Documentul subliniază că libertatea de exprimare și diversitatea mediatică în Europa sunt, în prezent, supuse unor atacuri fără precedent, chiar și în țările democratice dezvoltate.

„Libertatea presei în Europa se află într-un moment de cotitură, nu doar în țările aflate în război sau aflate sub regimuri autoritare. Chiar și în țările democratice, mass-media este redusă la tăcere fără cenzură: este cumpărată, influențată prin publicitatea de stat și acaparată prin intermediul serviciilor publice de radiodifuziune”, a declarat Grippo.

Raportul menționează că, în regiunile europene, publicațiile locale, de investigație și independente se închid în număr tot mai mare din cauza scăderii veniturilor, iar, în consecință, comunități întregi rămân fără știri locale de calitate. Mai mult, mari structuri comerciale și politice achiziționează în masă instituții media independente, instaurând un control editorial strict în propriul interes. În consecință, intervenția statului în politica editorială a serviciilor publice de media, precum și presiunile exercitate de angajatori îi determină pe jurnaliști să recurgă la autocenzură. La fel de important este faptul că algoritmii marilor platforme online și tehnologiile de inteligență artificială moderează în mod netransparent conținutul, manipulează traficul și subminează stabilitatea economică a presei tradiționale.

În rezoluția adoptată, APCE recomandă statelor membre ale UE să abroge sau să modifice legile utilizate pentru intimidarea jurnaliștilor (de exemplu, prevederile privind răspunderea penală pentru defăimare sau normele vagi referitoare la „știrile false” și „secretul de stat”). De asemenea, reglementarea și finanțarea mass-mediei publice trebuie să fie pe deplin transparente, pentru a exclude orice ingerință politică.

Adunarea a solicitat crearea unei baze de date la nivel european, care să permită identificarea clară a proprietarilor reali ai diferitelor instituții media. În plus, APCE recomandă crearea unor comitete independente transfrontaliere pentru analizarea moderării conținutului pe rețelele sociale, astfel încât algoritmii și inteligența artificială să nu fie utilizați ca instrument de cenzură ascunsă.

„Aceste garanții trebuie să se aplice în toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei. Viitorul democrației depinde de noi toți, iar cheia acestuia o reprezintă o transparență mai mare și un pluralism mai larg”, a conchis Grippo.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Moldovenii mai au 7 zile la dispoziție pentru a cere „ajutor la contor”, dacă vor să primească compensații pentru noiembrie. Circa 600 000 cereri – deja depuse

Circa 600 000 de cereri pentru acordarea compensațiilor la încălzire au fost înregistrate pe platforma compensatii.gov.md de la lansarea procesului de înscriere. Cetățenii care doresc să beneficieze de sprijinul oferit de stat începând cu luna noiembrie trebuie să depună cererile până pe 27 noiembrie, transmite IPN.

Potrivit datelor prezentate de autorități, din totalul celor 597 176 de cereri, 331 313 au fost depuse cu ajutorul asistenților sociali, iar 265 863 au fost completate online. Totodată, operatorii Liniei Verzi a programului au oferit asistență pentru 23 670 de cetățeni. Serviciul este disponibil de luni până vineri, între orele 08:00 și 18:00, la numărul de telefon 0 8000 5000.

Înscrierile vor continua și după 27 noiembrie, până pe data de 25 a fiecărei luni, dar în acest caz, compensația va fi acordată începând cu luna în care a fost depusă cererea.

Verificarea cererilor va fi realizată prin confruntarea datelor declarate de solicitanți cu informațiile din mai multe baze de date ale instituțiilor statului. Ministerul Muncii și Protecției Sociale a explicat că autoritățile vor verifica, în baza IDNP-ului, inclusiv datele Poliției de Frontieră, pentru a stabili dacă solicitantul se află efectiv pe teritoriul Republicii Moldova.

De asemenea, va fi analizată situația financiară a întregii gospodării, fiind luate în calcul salariile și alte venituri, inclusiv remitențele, dobânzile bancare și prestațiile sociale. Autoritățile vor verifica și bunurile deținute de membrii gospodăriei, precum apartamentele, automobilele și conturile bancare, precum și informațiile disponibile la Casa Națională de Asigurări Sociale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: