APCE a adoptat o rezoluție privind protejarea independenței presei: Libertatea de exprimare, sub atac chiar și în țările democratice

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat, pe 2 octombrie, o rezoluție privind protejarea pluralismului și independenței mass-mediei, elaborată de deputata italiană și raportoarea generală a APCE pentru libertatea presei și siguranța jurnaliștilor, Valentina Grippo. Documentul subliniază că libertatea de exprimare și diversitatea mediatică în Europa sunt, în prezent, supuse unor atacuri fără precedent, chiar și în țările democratice dezvoltate.

„Libertatea presei în Europa se află într-un moment de cotitură, nu doar în țările aflate în război sau aflate sub regimuri autoritare. Chiar și în țările democratice, mass-media este redusă la tăcere fără cenzură: este cumpărată, influențată prin publicitatea de stat și acaparată prin intermediul serviciilor publice de radiodifuziune”, a declarat Grippo.

Raportul menționează că, în regiunile europene, publicațiile locale, de investigație și independente se închid în număr tot mai mare din cauza scăderii veniturilor, iar, în consecință, comunități întregi rămân fără știri locale de calitate. Mai mult, mari structuri comerciale și politice achiziționează în masă instituții media independente, instaurând un control editorial strict în propriul interes. În consecință, intervenția statului în politica editorială a serviciilor publice de media, precum și presiunile exercitate de angajatori îi determină pe jurnaliști să recurgă la autocenzură. La fel de important este faptul că algoritmii marilor platforme online și tehnologiile de inteligență artificială moderează în mod netransparent conținutul, manipulează traficul și subminează stabilitatea economică a presei tradiționale.

În rezoluția adoptată, APCE recomandă statelor membre ale UE să abroge sau să modifice legile utilizate pentru intimidarea jurnaliștilor (de exemplu, prevederile privind răspunderea penală pentru defăimare sau normele vagi referitoare la „știrile false” și „secretul de stat”). De asemenea, reglementarea și finanțarea mass-mediei publice trebuie să fie pe deplin transparente, pentru a exclude orice ingerință politică.

Adunarea a solicitat crearea unei baze de date la nivel european, care să permită identificarea clară a proprietarilor reali ai diferitelor instituții media. În plus, APCE recomandă crearea unor comitete independente transfrontaliere pentru analizarea moderării conținutului pe rețelele sociale, astfel încât algoritmii și inteligența artificială să nu fie utilizați ca instrument de cenzură ascunsă.

„Aceste garanții trebuie să se aplice în toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei. Viitorul democrației depinde de noi toți, iar cheia acestuia o reprezintă o transparență mai mare și un pluralism mai larg”, a conchis Grippo.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

„Începutul tradiției noastre”: nouă producători de vin de casă, premiați la concursul „Polobocul de Aur”

Nouă producători de vinuri de casă au fost desemnați câștigători ai celei de-a XXIV-a ediții a concursului „Polobocul de Aur”. Ceremonia de premiere a avut loc sâmbătă, 4 octombrie, în Piața Marii Adunări Naționale, în cadrul Zilei Naționale a Vinului 2026.

La eveniment a participat și ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu. În mesajul adresat producătorilor, ministrul a subliniat rolul vinului de casă în păstrarea tradițiilor vitivinicole și promovarea imaginii Republicii Moldova.

„Acolo rămâne, de fapt, începutul tradiției noastre și ar fi un reper important din această piață. Noi trebuie să ne bucurăm în continuare, dar cel mai important este să promovăm și mai mult imaginea Republicii Moldova, inclusiv prin termenul vinului de casă”, a declarat Osmochescu.

Concursul „Polobocul de Aur” este organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova. În cadrul ediției din acest an au fost desemnați câștigători la opt categorii:

  • Cel mai bun vin alb – Vitis Vinifera: Nicli Vasile din Congaz, pentru Pinot Gris, și Șpac Sergiu din Peticeni, raionul Călărași, pentru Fetească Regală;
  • Cel mai bun vin alb – soiuri hibride și Vitis labrusca: Suruceanu Valeriu din Cojușna, pentru cupajul Niagara/Cuderca;
  • Cel mai bun vin rose: Pogor Temofei din Văsieni, raionul Ialoveni, pentru Busuioacă;
  • Cel mai bun vin roșu – Vitis Vinifera: Sarandi Ion din Avdarma, Comrat, pentru Rară Neagră;
  • Cel mai bun vin roșu – soiuri hibride și Vitis labrusca: Sîrtmaci Grigore din Vulcănești, pentru Zaibel;
  • Cel mai bun vin roșu maturat: Șeptelici Tudor din Ungheni, pentru Rară Neagră;
  • Cel mai bun vin licoros alb: Belioglo Iurie din Cazaclia, pentru Muscat Ottonel;
  • Cel mai bun vin licoros roșu: Pojoga Gheorghe din Ciuciuleni, raionul Hîncești, pentru Cabernet.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: