Facebook/Arina Spătaru

Arina Spătaru a explicat de ce a prezentat mai puține semnături pentru înregistrarea în cursa electorală pentru Primăria Bălți

Fosta deputată Arina Spătaru, care și-a anunțat intenția de a candida independent la funcția de primar al municipiului Bălți, își va căuta dreptatea în instanța de judecată, dacă nu va fi înregistrată în cursa electorală. Informația a fost confirmată pentru NM, pe 23 octombrie, după ce, în ajun, Arina Spătaru a prezentat 3600 de semnături la Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale, mai puține decât prevede regulamentul. 

În seara de 22 octombrie, ultimii patru pretendenți au depus actele la Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale Bălți pentru a fi înregistrați în calitate de candidați la funcția de primar al municipiului. Arina Spătaru, care candidează independent, a adunat 3600 de semnături, deși, conform regulamentului, i-a fost solicitată prezentarea a 5.102 semnături.

„Cred că 3600 de semnături sunt suficiente. Consider legea neconstituțională. Dacă se va refuza înregistrarea mea, voi ataca decizia CEC  în instanță”, a precizat Arina Spătaru pentru NM.

Pe 21 octombrie, Spătaru a solicitat extinderea cu 48 de ore a termenului de depunere a actelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de primar. Cererea nu a fost aprobată.

Noul primar al municipiului Bălți va fi ales pe 21 noiembrie. Scrutinul nu a fost anulat, în pofida faptului că Parlamentul a declarat stare de urgență la nivel național.

Până în prezent, au fost înregistrați în calitate de candidați:

  • Boris Marcoci (Partidul Acțiune și Solidaritate)
  • Ion Starciuc (Partidul Acasă Construim Europa)
  • Maxim Burduja (Partidului Unității Naționale)
  • Alexandr Nesterovschi (Blocul Comuniștilor și Socialiștilor)
  • Nicolai Grigorișin ( candidat independent)
  • Ivan Tulburi (Partidul Liberal)
  •  Nicolae Chirilciuc (Partidul „Patrioții Moldovei”)
  • Fiodor Ghelici (Partidul Oamenilor Muncii)

Consiliul a decis să nu-l înregistreze în cursa electorală pe ex-deputatul român Mihai Rizea. În locul acestuia, și-a anunțat intenția de a candida Vladimir Dachi, de la Partidul Politic „Noi”. De asemenea, organul electoral urmează să se pronunțe cu privire la înregistrarea în cursa electorală a deputatei Marina Tauber (Partidul „Șor”) și a Dariei Fiodorova (Partidul „Ai Noștri”).

Vineri, 22 octombrie, a fost ultima zi în care puteau fi depuse actele pentru înregistrare în calitate de candidat la alegerile locale de la Bălți.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: