Colaj NM

Armata Națională va avea mai mulți militari? Ce spun Sandu și Nosatîi înaintea ședinței cu ușile închise din Parlament (VIDEO)

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că ședința cu ușile închise în care Parlamentul va examina structura și efectivul Armatei Naționale „nu este ceva ce ar trebui să ne îngrijoreze”. Potrivit șefei statului, documentul va fi examinat în secret „pentru că nu vrem ca alte țări, mai ales cele care sunt ostile Republicii Moldova, să cunoască toate aceste lucruri”. De cealaltă parte, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a spus că armata țării ar trebui să fie într-un număr mai mare și că tot astăzi va fi discutat și cel fel de structură trebuie să fie Armata.

„Este o procedură firească. Un document secret trebuie să respecte niște proceduri. De ce documentul e secret? Pentru că nu vrem ca alte țări, mai ales cele care sunt ostile Republicii Moldova, să cunoască toate aceste lucruri. Deputații sunt în drept, dar deputații sunt obligați prin lege să respecte secretul. De asta, președintele Parlamentului a atenționat ca toată lumea să fie conștientă de această responsabilitate și să respecte legea. Nu este nimic special, deosebit sau ceva ce ar trebui să ne îngrijoreze”, a declarat Maia Sandu.

Întrebată dacă unul dintre subiectele abordate va fi creșterea numărului militarilor din Republica Moldova, Maia Sandu a declarat: „Nu pot să răspund la acest lucru”.

De cealaltă parte, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că „în timp, importanța sectorului de apărarea fost considerată diminuată”. „Dacă anterior efectivul scriptic al Armatei număra peste 9 mii de efectiv, în timp a fost redus – până la 6 500 de personal și 2 000 de angajați civili. (…) Armata Republicii Moldova ar trebui să fie într-un număr mai mare. Și tot astăzi va fi discutat și cel fel de structură trebuie să fie Armata, reieșind din pericolele și amenințările curente care sunt actualmente în direcția Republicii Moldova”, a comunicat Nosatîi.

Întrebat dacă una dintre prevederi va fi majorarea efectivului Armatei Naționale, ministrul a răspuns: „Da, definitiv. Haideți să fie aprobată această hotărâre și, respectiv, partea publică va fi adusă la cunoștința cetățenilor”.

Amintim că, în seara zilei de 7 octombrie, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că, pe 8 octombrie, în cadrul ședinței plenare, va fi analizat proiectul de hotărâre al Parlamentului privind aprobarea structurii generale și a efectivului Armatei Naționale. Grosu a precizat că proiectul va fi examinat într-o ședință cu caracter închis, deoarece documentul conține informații clasificate ca secret de stat. Totodată, el a spus că la ședința cu caracter închis vor putea participa doar deputații și un număr foarte restrâns de angajați ai Secretariatului Parlamentului. Deputații vor avea acces la ședință în baza legitimației, dar nu vor avea voie să aibă asupra lor niciun fel de dispozitive electronice (telefoane, laptopuri, ceasuri). Detalii AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: