pravda.com.ua

Armata ucraineană reușește o avansare neașteptată în regiunea Harkov. Zelenski: „Mă simt mândru”

La șase luni de la declanșarea războiului, Ucraina a reușit să recucerească mai multe așezări din regiunea de nord-est Harkov, ca parte a unui contraatac surpriză, a susținut președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) precizează că trupele ucrainene din regiunea Harkov profită probabil de relocarea forțele rusești către axa sudică pentru a desfășura o contraofensivă foarte eficientă. Pe de altă parte, serviciile de informații americane spun că forțele ucrainene fac „progrese semnificative” pe câmpul de luptă, care ar indica că „Kievul preia inițiativa în război”.

Canalele de telegrame ucrainești scriu că, în cele două zile de ofensivă, forțele ucrainene au avansat cu 20 de kilometri. Experții militari americani spun că o astfel de ofensivă rapidă poate indica faptul că „Kievul preia inițiativa în război”.

Avansul de 20 de kilometri s-a produs în sud-estul regiunii Harkov, la nord de Izium spre Kupiansk, unde forțele ucrainene au ocupat aproximativ 400 de kilometri pătrați de teritoriu, scrie ISW. Canalul de telegram pro-rus „Rybar” raportează că printre așezările luate de Forțele Armate ale Ucrainei se numără Verbovka, Volokhov Yar, Chkalovskoie, Bairak și Krasnaya Gusarovka.

Succesul armatei ucrainene a fost facilitat de transferul trupelor ruse din nordul Ucrainei spre sud, unde Kievul a lansat o contraofensivă. Potrivit ISW, la sfârșitul lunii august, Rusia a transferat formațiuni ale regimentului 147 de artilerie, diviziei a 2-a de puști motorizate și armatei 1 de tancuri de gardă în regiunea Herson. Înainte de aceasta, aceste unități au fost desfășurate în principal în direcția Harkov.

Potrivit presei din Ucraina, înaintarea Forțelor Armate din Ucraina amenință rutele de aprovizionare ale armatei ruse – forțele ucrainene vor putea tăia liniile terestre de comunicație ale grupărilor ruse din Kupiansk și Izium, izolându-le astfel din spate. Canalul Rybar Telegram relatează că obiectivul operațional probabil al Forțelor Armate ale Ucrainei este accesul la autostrada Harkov-Izium din apropierea satelor Veseloe și Kunie, ceea ce ar putea permite încercuirea grupului rus în Izium.

Ministerul rus al Apărării a raportat miercuri că până la 40 de militari ai Forțelor Armate ale Ucrainei au fost uciși și mai mult de 80 au fost răniți de lovituri de foc în apropierea localităților Prishib, Yavorskoye și Andreevka din regiunea Harkov.

Între timp, ofensiva ucraineană din regiunea Harkov are loc concomitent cu ofensiva din sud. Cu o zi înainte, în regiunea Nicolaev, Forțele Armate ale Ucrainei au luat un alt sat – Shmidtovo, situat lângă satul Ternovoe Pody, scrie CIT. Potrivit sursei citate, acest lucru va permite forțelor ucrainene să se deplaseze mai departe spre Herson dinspre nord.

Dubla contraofensivă, potrivit The Wall Street Journal, arată că forțele ucrainene preiau inițiativa și profită de armele occidentale.

„Săptămâna aceasta avem vești bune din regiunea Harkov. Cred că fiecare cetățean se simte mândru de luptătorii noștri. Este o mândrie binemeritată, un sentiment corect. Acum nu este momentul să numim așezările la care se întoarce steagul Ucrainei, dar e timpul să mulțumim brigăzii 25 aeropurtate, brigăzii 92 mecanizate separate și brigăzii 80 de asalt aerian pentru curajul și eroismul demonstrat în timpul misiunilor de luptă”, a scris președintele ucrainean pe o rețea de socializare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Gândul

Șoșoacă a vorbit cu Putin la Forumul de la Sankt Petersburg: „Nu vrem să ajutăm Ucraina”. Ce i-a spus președintele rus

Eurodeputata română Diana Șoșoacă, care este prezentă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, i s-a adresat președintelui rus Vladimir Putin în cadrul unei sesiuni de discuții la care acesta a participat. Șoșoacă a susținut că românii nu ar sprijini ajutorul acordat Ucrainei și că mulți dintre ei ar „admira” Rusia. În replică, Putin i-a cerut să transmită românilor „cele mai călduroase urări”.

Diana Șoșoacă a participat la sesiunea plenară a Forumului Economic de la Sankt Petersburg, unde a fost prezent și Vladimir Putin. Liderul rus a susținut un discurs și a participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri alături de alți invitați internaționali.

În timpul discuțiilor, mai multor persoane din audiență li s-a oferit posibilitatea să facă declarații. Printre acestea s-a numărat și Șoșoacă, care a afirmat că românii nu susțin Ucraina în războiul declanșat de invazia rusă din februarie 2022.

Aș dori să vă spun că poporul român nu vă urăște. Poporul român își dorește pace cu Rusia. Nu vrem să ajutăm Ucraina, nu vrem să le oferim bani și arme. Dar, din păcate, România este condusă de la Bruxelles și nu pot să nu vă transmit un salut călduros din partea președintelui nostru”, a spus ea.

Șoșoacă a amintit și un episod din timpul vizitei în România a președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, în 2023. Este vorba despre discursul pe care liderul de la Kiev ar fi trebuit să îl susțină în Parlamentul României, dar care a fost anulat după ce Șoșoacă, care era senatoare la acel moment, a amenințat că va face spectacol în plenul legislativului, dacă intervenția va avea loc.

În 2023, când Zelenski a vrut să vorbească în Parlamentul meu român, nu l-am lăsat. L-am scos din Parlamentul României”, a declarat Diana Șoșoacă, fiind aplaudată de o parte a publicului.

La finalul intervenției sale, eurodeputata a transmis un mesaj pe care a spus că îl adresează în numele românilor și europenilor care „gândesc” și care „au minte”.

Dorim să cooperăm cu Rusia, nu suntem dușmani; voi sunteți cea mai mare țară din lume, una dintre cele mai mari economii. Vă admirăm pentru forța voastră. (…) Și vrem să vă felicităm pentru tot ceea ce ați făcut și pentru ceea ce faceți în continuare”, a spus ea.

În reacție, Vladimir Putin a declarat că nu dorește să comenteze „situația politică internă din România”, dar le-a transmis românilor „cele mai călduroase urări”.

Rusia este în principal o țară ortodoxă. Și România la fel. Transmiteți din partea noastră cele mai călduroase urări tuturor credincioșilor ortodocși din România”, a spus liderul rus.

Forumul Economic de la Sankt Petersburg se desfășoară în perioada 3-6 iunie.

Diana Șoșoacă a declarat anterior că participă la eveniment la invitația administrației prezidențiale a Federației Ruse.

Cine este Diana Șoșoacă?

Diana Șoșoacă este președinta partidului S.O.S. România.

Aceasta a fost senatoare în Parlamentul României în legislatura 2020-2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a fost aleasă membră a Parlamentului European.

Politiciana este cunoscută pentru pozițiile sale favorabile Rusiei și pentru criticile la adresa sprijinului acordat Ucrainei. De asemenea, ea a participat în repetate rânduri la evenimente organizate de ambasada Federației Ruse la București.

Diana Șoșoacă este inculpată într-un dosar penal aflat pe rolul justiției din România. Procurorii o acuză, printre altele, de promovarea ideologiei legionare, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului.

Poziția României față de războiul din Ucraina

România condamnă ferm invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei, declanșată la ordinul lui Vladimir Putin la 24 februarie 2022. De asemenea, țara acordă Ucrainei sprijin militar, financiar și umanitar. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, sprijinul oferit în perioada februarie 2022 – iunie 2025 este estimat la circa 1,5 miliarde de euro.

Totuși, o parte a informațiilor privind ajutorul acordat Ucrainei, în special cele referitoare la asistența militară, sunt clasificate în baza unor decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, astfel încât nu există o evidență publică completă a valorii totale a sprijinului oferit.

De asemenea, un sondaj INSCOP Research, publicat în februarie 2026, arată că 54,9% dintre români consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului, în timp ce 14,1% indică Ucraina, 7,7% SUA, iar 9% Uniunea Europeană. În același timp, 10,8% nu au oferit un răspuns.

Totodată, cercetarea sociologică relevă că 54,5% dintre cetățeni consideră că România ar trebui să acorde ajutor umanitar, militar sau financiar Ucrainei pentru a o ajuta să reziste agresiunii ruse. De cealaltă parte, 42,6% consideră că România nu ar trebui să acorde niciun fel de sprijin, iar 3,3% nu știu sau nu au răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: