Întreprinderea Art Flame este un bun exemplu al perseverenței în lumea afacerilor. Sub îndrumarea directorului Serghei Pehtelev, compania și-a croit un drum remarcabil în industria producției de șemineuri electrice, mobilier și alte produse pentru confortul din interiorul casei, vilei sau apartamentului. Cu o experiență de 14 ani, aceasta s-a impus ca un lider pe piață, oferind produse inovatoare și de înaltă calitate.
De-a lungul anilor, compania a devenit cunoscută pentru modelele sale variate de șemineuri electrice și mobilier, atrăgând aprecierea clienților din Moldova și din întreaga Europă. Cu peste 450 de modele în portofoliu, aceasta a devenit sinonim cu inovația și eleganța în amenajarea interioară.
Vă invităm să aflați povestea de succes a brandului Art Flame, cunoscuți și sub denumirea camin.md, urmărind reportajul realizat în cadrul campaniei #FinComBusiness. Aflați cum compania a devenit rapid populară printre consumatori, cum aceasta a reușit să își extindă producția oferind pe lângă șemineuri și alt tip de mobilier pentru locuințe, precum și cum au ajuns pe piața internațională.
Ideea care a stat la baza companiei Art Flame a luat naștere în 2009, în timpul unei excursii în munți, când Serghei Pehtelev a fost inspirat de frumusețea unui cămin cu foc natural. Atunci, antreprenorul și-a propus să creeze ceva similar, dar mai practic, pentru confortul casei sale. În căutarea unui astfel de produs, care atunci era foarte costisitor, el a decis să deschidă propria companie care se va ocupa cu producerea șemineurilor electrice accesibile pentru toți.
Cu sprijinul FinComBank, care a investit în visul antreprenorului și a oferit resursele financiare necesare pentru dezvoltare, Art Flame a reușit să își extindă prezența pe piața europeană și să-și consolideze poziția locală. Astfel, începând cu anul 2017, produsele companiei sunt apreciate în 9 țări europene, inclusiv în Ungaria, Bulgaria, România și Polonia.
Dacă inițial compania se specializa pe producția de șemineuri electrice și alt obiecte din metal, în 2022, Art Flame a găsit noi oportunități de dezvoltare și a început să producă și alte tipuri de mobilier, cum ar fi cel pentru bucătărie, baie, sufragerie și dormitor. Totodată, întreprinderea se pregătește pentru a lansa un produs inovativ — mobilierul inteligent, și anume a mobilei transformer care va fi în stare să rezolve problema amplasării mai compacte a mobilei în casă.
Serghei Pehtelev este convins că determinarea și încrederea în sine sunt cheile către succes și îi încurajează pe toți cei care își urmăresc visurile să persevereze și să depășească obstacolele în calea lor.
Dacă sunteți în căutarea unui șemineu sau focar electric, a mobilei pentru întreaga locuință sau poate vă pregătiți pentru sezonul de vară și aveți nevoie de grătare pentru camping sau grădină, vă invităm să accesați site-ul artflame.md pentru mai multe detalii. De asemenea, puteți vizita showroom-ul pe adresa str. Uzinelor, nr. 11, din or. Chișinău.
FinComBank sprijină antreprenorii şi afacerile locale!
Președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan, au participat pe 31 august la deschiderea evenimentului „Marea Dictare Națională”, care s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Cei doi șefi de stat au ținut discursuri și s-au adresat participanților. Maia Sandu a vorbit despre importanța limbii române, subliniind că aceasta este „busola identității” cetățenilor țării noastre. La rândul său, Nicușor Dan a remarcat că este limba română una dintre legăturile dintre România și Republica Moldova și și-a exprimat deschiderea pentru a construi și alte conexiuni între cele două maluri ale Prutului. El a spus că cele două țări „au nevoie una de cealaltă”.
În mesajul său, Maia Sandu a subliniat că limba română nu trebuie celebrată doar o dată pe an, ci trebuie cinstită zilnic – prin a vorbi corect, a scrie îngrijit și a folosi bogăția vocabularului ei.
„Limba română este legătura noastră cu trecutul – cu scriitorii, cântăreții și profesorii care au luptat pentru ea – dar și cu viitorul, cu copiii care o vor folosi pentru a construi știința, cultura și arta de mâine. Cuvântul este o putere mare. El nu este un dat. Au fost vremuri când, doar pentru că rosteai numele limbii române, riscai să fii batjocorit sau prigonit. Astăzi putem vorbi liber – și trebuie să apărăm și să prețuim acest drept fundamental pentru noi și pentru generațiile viitoare”, a spus ea.
Șefa statului a mai menționat că româna nu este doar limbă oficială a UE, ci se răspândește pe tot continentul european și dincolo de el. „Nu mai este ceva neobișnuit să o auzim pe străzile din Roma, Paris sau Londra, în piețele din Berlin și Madrid, dar și peste Ocean – în Statele Unite, Canada ori chiar în îndepărtata Australie. Este un motiv de bucurie și mândrie deopotrivă. Oriunde mergem, limba română rămâne busola identității noastre și legătura vie cu rădăcinile”, a adăugat aceasta.
La rândul său, Nicușor Dan a mărturisit că a considerat mereu româna „un dat” – fiind limba în care a vorbit și studiat, însă și și-a exprimat aprecierea pentru eforturile Republicii Moldova pentru a o păstra.
„Dvs., în opinia mea, ați dat un exemplu lumii întregi prin lupta pe care ați dat-o în timp, în ciuda tuturor presiunilor, pentru a păstra această limbă și această identitate. Și acum, din nou, sunteți, în opinia mea, un exemplu pentru Europa și pentru lumea întreagă pentru modul în care încercați să apărați democrația în fața acelorași presiuni care vin din aceiași parte și dovediți prin asta că sunteți mai europeni decât europenii și că locul dvs. este în Uniunea Europeană”, a spus liderul de la București.
Totodată, el a vorbit și despre legăturile dintre cele două maluri ale Prutului – una dintre care este limba comună.
„Limba română, dincolo de a fi o identitate, este o responsabilitate pentru fiecare dintre noi. România și R. Moldova sunt țări care au valori comune și care au nevoie una de cealaltă. Și este responsabilitatea noastră să ne ajutăm unii pe ceilalți, astfel încât aceste două țări să aibă un viitor luminos în lumea pe care o construim noi toți. Din partea României, din partea mea personal – toată prietenia și toată deschiderea pentru a construi aceste legături”, a precizat președintele Dan.
La „Marea Dictare Națională”, care se află la a treia ediție și se desfășoară tradițional de Ziua Limbii Române, au participat peste 2 000 de oameni. Anul trecut, evenimentul a adunat peste 1 800 de participanți.
Amintim că Republica Moldova marchează anual Ziua Limbii la data de 31 august. Aceasta este celebrată de 36 de ani, după decretarea, în 27 august 1989, a limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafia latină, rol consfințit şi în Declarația de independență adoptată pe 27 august 1991.
România a declarat data de 31 august Ziua Limbii Române în anul 2011.
Janis Mazeiks, ex-șeful Delegației UE la Chișinău, care și-a încheiat recent mandatul de patru ani, a plecat din Republica Moldova. Diplomatul a publicat pe 30 august un mesaj de adio în care a menționat, între altele, că o parte din el „va rămâne mereu” în țara noastră.
Janis Mazeiks a postat pe pagina sa de Facebook o fotografie în care apare la Aeroportul Internațional Chișinău, însoțită de un mesaj de rămas bun.
„Mă aflu în același loc unde am ajuns pentru prima dată în 2021, dar știu că totul este diferit acum. Moldova a devenit mai puternică, mai încrezătoare, mai rezistentă și mai europeană. A devenit mai cunoscută lumii – și nu din cauza miliardelor furate în trecut, ci pentru curajul și hotărârea de a merge înainte, în pofida tuturor încercărilor din exterior de a o opri. Sunt recunoscător că am putut face parte din această transformare și că am avut șansa să-mi aduc contribuția.
Uniunea Europeană a fost alături de poporul Republicii Moldova în fiecare provocare – nu doar prin vorbe, ci prin fapte. Astăzi, Republica Moldova nu mai este doar un partener; o vedem ca pe un viitor stat membru al Uniunii Europene”, a menționat diplomatul.
El a mai menționat că, pe 28 septembrie, când vor avea loc alegeri parlamentare, va fi în mâinile cetățenilor moldoveni să confirme drum european al țării și „să transforme speranța în realitate”.
„Le mulțumesc din suflet tuturor celor care au făcut parte din călătoria mea moldovenească – familiei mele, colegilor mei și tuturor oamenilor pe care i-am întâlnit aici. În timp ce mă întorc în patria mea, Letonia , o parte din mine va rămâne mereu în Republica Moldova. Mulțumesc frumos și – pe curând!”, a conchis acesta.
La rândul său, Delegația UE la Chișinău a publicat un video despre vizitele lui Janis Mazeiks în localitățile R. Moldova în calitate de șef al misiunii diplomatice, pe final de mandat.
Janis Mazeiks a devenit ambasador al UE în Republica Moldova pe 1 septembrie 2021.
Președintele României, Nicușor Dan, se află astăzi, 31 august, într-o vizită oficială în Republica Moldova, cu ocazia Zilei Limbii Române. Împreună cu omologul său, Maia Sandu, acesta va participa la mai multe evenimente culturale.
Nicușor Dan, care și-a început vizita, a fost întâmpinat de președinta Maia Sandu la Reședința de Stat.
Conform programului, cei doi lideri vor participa la deschiderea evenimentului „Marea Dictare Națională”, ulterior vor depune flori la bustul poetului Mihai Eminescu din Strășeni și vor fi prezenți la ceremonia de deschidere a concertului de dedicat Zilei Limbii Române de la Casa de Cultură din oraș.
Aceasta este a treia vizită a lui Nicușor Dan în Republica Moldova de la preluare mandatului de președinte, în mai 2025.
Partidul Acțiune și Solidaritate promite că, până în 2028, Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană și că veniturile populației active vor fi dublate. În 2021, PAS a câștigat alegerile parlamentare anticipate cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea mizează pe un nou succes la scrutinul din această toamnă și intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. NM a analizat ce avere și venituri declară primii cinci candidați de pe lista partidului care a guvernat țara în ultimii patru ani.
Grosu: Două case, apartament și datorii
Igor Grosu/Facebook
Lista PAS pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie este deschisă de Igor Grosu – fost viceministru al Educației, actual președinte al formațiunii și speaker al Parlamentului.
Grosu a raportat pentru anul trecut un salariu de peste 244 de mii de lei de la Parlament, ceea ce înseamnă un venit lunar de circa 20 de mii de lei. În plus, el a beneficiat de diurne și compensații în valoare de peste 131 de mii de lei, achitate de Legislativ.
Soția liderului PAS a avut, la rândul ei, venituri de peste 317 mii de lei, obținute din activități de instruire, prestări de servicii și salariu. Familia Grosu a mai încasat 2 400 de euro (aproximativ 46 de mii de lei) din darea în chirie a unui apartament și peste 64 de mii de lei din alocațiile acordate de statul român pentru cei doi copii minori.
La capitolul proprietăți, familia Grosu deține opt terenuri – șase agricole și două intravilane – dobândite în perioada 2000–2017, dintre care majoritatea prin moștenire sau donație. În plus, dețin un apartament de 47 m², cumpărat în 2000, precum și două case de locuit: una de 82 m², primită donație în 2017, și alta de 121 m², cumpărată în 2011 și evaluată la 1,9 milioane de lei, conform valorii de piață. Tot în declarația de avere figurează și un spațiu comercial de producție, achiziționat în 2011, dar și alte trei imobile – toate dobândite în 2017.
Igor Grosu a declarat și pentru 2024 automobilul de model Volkswagen Touran, fabricat în 2009, pe care familia îl deține din 2017.
În ceea ce privește datoriile, speakerul trece două credite contractate în 2024: unul la o bancă comercială, în valoare de 200 de mii de lei, cu o dobândă de 9,2% și termen de rambursare până în 2028, și un alt credit de la o companie de microfinanțare – 33 570 de lei, fără dobândă, scadent în 2025.
Recean: vilă, casă, venituri și economii – de milioane
Foto: Elena Covalenco
Pe locul doi în lista PAS se află Dorin Recean – fost ministru de Interne, ex-consilier al președintei Maia Sandu în domeniul apărării și securității naționale, în prezent prim-ministru al Republicii Moldova.
În 2024, veniturile familiei Recean au ajuns la aproape 7 milioane de lei, în creștere față de anul precedent, când au depășit 5,9 milioane de lei. Premierul a declarat un salariu anual de peste 243 de mii de lei (echivalentul a circa 20 de mii de lei lunar), în timp ce soția sa, angajată la o bancă comercială din Moldova, a avut un venit anual de peste 5 milioane de lei, adică mai mult de 435 de mii de lei lunar. În total, doar din salarii, familia Recean a încasat anul trecut peste 5,4 milioane de lei.
La aceste venituri se adaugă peste 96 de mii de lei obținuți din dobânzi bancare și peste 1,3 milioane de lei de la Performa SRL și U.S. Food Network SRL, compania care gestionează restaurantele de tip fast-food KFC în Republica Moldova.
În declarația de avere pentru 2024, Dorin Recean indică și trei terenuri – două intravilane și unul agricol – dobândite prin donație în anii 1996, 2000 și 2021. La acestea se adaugă o casă de locuit, cu o suprafață de 271 m², construită în 1996 și evaluată la 4,5 milioane de lei, o vilă de 91 m², achiziționată în 2021 și estimată la peste 1 milion de lei, precum și „o altă avere imobiliară”, fără detalii suplimentare, declarată la 65 de mii de lei.
În 2025, garajul premierului a fost completat cu un automobil fabricat în 2024, evaluat la 66 de mii de euro. Totodată, familia Recean deține economii semnificative în conturi curente și depozite bancare: peste 127 de mii de euro și 832 de mii de lei.
Gherman: terenuri, mașini și compensații mai mari decât salariul
Doina Gherman/Facebook
Pe poziția a treia pe lista PAS la alegerile parlamentare se află Doina Gherman, deputată a formațiunii și vicepreședintă a Parlamentului.
În 2024, Gherman a obținut de la Parlament un salariu de peste 240 de mii de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 20 de mii de lei lunar. Tot Legislativul i-a oferit indemnizații și compensații de peste 283 de mii de lei, la care s-au adăugat diurne de peste 43 de mii de lei.
Veniturile familiei au fost completate de soțul Doinei Gherman, care a adus peste 836 de mii de lei din salariu și dividende de la compania „Agrogal-Trans”, pe care a fondat-o. În plus, familia a încasat peste 120 de mii de lei din vânzarea unui automobil marca Skoda, mai mult de 2 400 de lei din închirierea unui teren și puțin peste 7 mii de roni (aproape 27 de mii de lei) din alocațiile oferite de statul român.
Familia Gherman deține zece terenuri agricole, extravilane și intravilane, achiziționate sau primite prin donație în perioada 2011–2021. În plus, în patrimoniul familiei intră și o casă de locuit construită în 2014, cu o suprafață de 212 m², care este estimată la aproape 1,8 milioane de lei.
În garajul vicepreședintei Parlamentului, care candidează pentru un nou mandat de deputat, se află două automobile cumpărate în 2016 și 2024, evaluate la 35 de mii de euro și, respectiv, 16 500 de euro. Parcul auto al familiei este completat de un camion Ford fabricat în 2020, dar cu motorul avariat, evaluat la 5 500 de euro, și o remorcă Schmit din 1991, achiziționată în 2021, cu valoarea declarată de 40 de mii de lei.
Popescu: fonduri de pensie, venituri de zeci de mii de euro, apartament – de aproape €800 mii
EPC Moldova
Pe poziția a patra în lista PAS se află Nicu Popescu – fost viceprim-ministru și ex-ministru de Externe al Republicii Moldova în guvernele conduse de Maia Sandu, Natalia Gavrilița și Dorin Recean.
Pentru anul 2024, Popescu declară un salariu de aproape 89 de mii de euro pentru activitatea de cercetare desfășurată în cadrul Consiliului European pentru Relații Externe. La acestea se adaugă peste 167 de mii de lei proveniți din salariul și indemnizația pentru eliberarea din funcția publică, precum și pentru zilele de concediu neutilizate în perioada mandatului la Ministerul de Externe. Totodată, el mai declară venituri de peste 62 de mii de euro din activități de predare, studii, cercetări și consultanță desfășurate la Sciences Po Paris, Ministerul de Externe al Franței, Forward Global, IPIS și International Practitioners.
Bugetul familiei a fost completat de veniturile soției, care a obținut peste 63 de mii de euro din activități de analiză și supervizare în cadrul ACPR. Soții Popescu au declarat, de asemenea, câte 9 662 de euro fiecare, încasați în 2024 din chirii.
Familia Popescu deține patru bunuri imobile: trei apartamente și o vilă. Primul apartament – singurul trecut pe numele fostului ministru – a fost cumpărat în 2006, are 42 m² și o valoare declarată de peste 414 mii de lei. În 2011, familia a intrat în posesia unui apartament de 64 m², evaluat la 25 de mii GBP (echivalentul a peste 562 de mii de lei), iar în 2014 a achiziționat o vilă de 105 m², estimată la 85 de mii de euro. Ultimul imobil, un apartament de 72 m², a fost procurat în 2019 și are o valoare declarată de peste 793 de mii de euro.
În ceea ce privește bunurile mobile, familia Popescu are un singur automobil – un Suzuki Vitara, fabricat și cumpărat în 2017, cu o valoare declarată de puțin peste 14 200 de euro.
Candidatul PAS declară și economii importante în diverse valute: aproape 35 de mii de euro în conturi curente și depozite bancare, peste 55 de mii de euro în conturi și fonduri de investiții și mai bine de 33 de mii de lire sterline în două fonduri de pensii.
Pe lângă active, familia Popescu are și datorii. În 2019, Nicu Popescu a contractat un credit de 114 mii de euro, scadent în 2041, și un alt credit în același an, tot scadent până în 2041, în valoare de aproape 393 de mii de euro.
Spatari: fără mașină, dar cu venituri și economii în valută
Facebook/Marcel Spatari
Locul cinci în lista de 104 candidați cu care PAS intră în alegerile parlamentare este ocupat de Marcel Spatari – fost ministru al Muncii și Protecției Sociale în Guvernul Gavrilița.
Pentru anul 2024, Spatari declară venituri de aproape 94 de mii de lei din activitatea de expertiză economică la Syndex Consulting SRL și din administrarea Erudit Studio SRL. Totodată, el a obținut venituri considerabile din servicii de consultanță, formare și moderare, în diferite valute: peste 7 mii de lei românești, mai bine de 1,6 milioane lei moldovenești, 21 de mii de dolari și peste 5 mii de euro.
Bugetul familiei a fost completat și de veniturile soției fostului ministru, care a obținut peste 66 de mii de lei românești, mai mult de 16 mii de euro și peste 48 de mii de lei moldovenești din salarii pentru activități de management și administrare la trei companii.
Familia Spatari deține două apartamente: unul de 71 m², aflat în folosință din 1995, evaluat la peste 348 de mii de lei, și un altul de 83 m², cumpărat în 2013, cu o valoare declarată de 100 de mii de euro.
La fel ca și alți colegi de partid, Marcel Spatari declară și economii în bancă, în mai multe valute: peste 30 de mii de dolari și 116 mii de euro în conturi de economii, dar și peste 11 mii de euro și 16 mii de lei în conturi curente.
PAS s-a lansat oficial în campania electorală pentru alegerile parlamentare chiar în prima zi de campanie – 29 august. Evenimentul a avut loc în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”. Printre obiectivele majore anunțate de formațiune se numără semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și dublarea veniturilor populației active. Lista completă a candidaților PAS pentru scrutinul din 28 septembrie poate fi consultată – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
O mașină a Inspectoratului de Poliție Sîngerei s-a ciocnit cu un automobil Volkswagen Passat pe traseul Chișinău–Orhei–Bălți, în apropierea satului Copăceni, raionul Sîngerei. În urma impactului, doi polițiști au fost transportați la spital. Informația a fost comunicată pentru NewsMaker de ofițera de presă a Inspectoratului de Poliție Sîngerei, Lilia Harea.
Accidentul a avut loc pe 30 august, în jurul orei 17:00. În impact a fost implicat un echipaj de patrulare și reacționare operativă al Inspectoratului de Poliție Sîngerei.
„Conform informațiilor preliminare, un automobil Volkswagen Passat, condus de o femeie de 32 de ani, ar fi ieșit pe contrasens și a tamponat frontal mașina de serviciu a poliției, care se deplasa regulamentar. În urma impactului, doi polițiști – un bărbat de 20 de ani și o femeie de 22 de ani – au fost transportați la spital pentru îngrijiri medicale”, a comunicat ofițera de presă.
Potrivit reprezentantei poliției, testarea conducătoarei auto la alcool a arătat că aceasta nu se afla în stare de ebrietate. „Cazul este investigat pentru stabilirea tuturor circumstanțelor”, a comunicat ofițera de presă a Inspectoratului de Poliție Sîngerei.
