captură video

„Astăzi, Curtea Constituțională blochează țara”. Ministrul Justiției pregătește o adresare către Comisia de la Veneția și UE

Ministrul Justiției s-a arătat indignat de decizia Curții Constituționale (CC) care a dat aviz negativ proiectului guvernului privind modificarea Constituției în ce privește sistemul judecătoresc. În cadrul unui briefing din 22 septembrie, Fadei Nagacevschi a argumentat că CC blochează nu doar reforma justiției, dar „și țara” și a argumentat că toate modificările propuse au fost elaborate în strictă conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția și Uniunea Europeană (UE).

Fadei Nagacevschi susține că proiectul de lege privind modificarea Constituției, care urma să fie baza procesului de reformare a sistemului judecătoresc, a fost agreat cu Comisia de la Veneția, cu UE și a fost realizat în conformitate cu înțelegerile cu partenerii de dezvoltare.

„Am citit cu multă atenție obiecțiile înaintate de către CC. În esență, cu privire la procedură, că guvernul nu a publicat în Monitorul Oficial, că a publicat o altă versiune, iar la ei a ajuns versiunea deja ajustată de către Comisia de la Veneția… respectiv, vreau să menționez că CC, în orice moment, putea să se adreseze către guvern pentru a confirma sau nu valabilitatea proiectului de lege. Nu au făcut acest lucru, ceea ce este suspect pentru mine. Nemaivorbind de faptul că avizul a fost oferit practic peste 3 luni, în perioada electorală”, a atras atenția Nagacevschi.

Ministrul Justiției a subliniat că proiectul de lege respectiv este prevăzut și în memorandumul cu UE, privind susținerea financiară în mărime de 100 mln de euro.

„Noi observăm că, pe fond, au fost stabilite că nu corespund Constituției unele prevederi ce se referă la încetarea mandatului membrilor profesorilor titulari de drept. Norma este inclusă în proiectul de modificare a Constituției, fiind agreată de Comisia de la Veneția și UE. Prin blocarea acestei norme, se blochează, în principiu, înțelegerile cu Comisia de la Veneția și UE. Respectivul proiect de lege este parte integrantă din memorandumul cu UE privind finanțarea de 100 mln de euro. Este indicat expres: guvernul va elabora și aproba acel proiect de lege care este în strictă conformitate cu Comisia de la Veneția. Guvernul a elaborat, a aprobat, dar a fost blocat de către CC și nu mai poate fi transmis către parlament”, a argumentat Nagacevschi.

Șeful Ministerului Justiției a declarat că va merge mâine la Strasbourg, pentru a căuta, cu ajutorul experților străini, soluții privind depășirea acestui blocaj.

„Deja pregătim o adresare către Comisia de la Veneția, care va fi transmisă și Uniunii Europene, pentru ca nouă să ni se explice cum să acționăm în continuare. (…) Ne adresăm Comisiei ca să ne explice ce prevalează, cum să acționăm ca să soluționăm situația litigioasă. Revizuim proiectul de lege, reieșind din obiecțiile CC? Sau totuși CC urmează să reanalizeze situația, reieșind din faptul că respectivul proiect este parte integrantă a unui acord internațional negociat de RM și încheiat în baza legii tratatelor?”, s-a întrebat retoric ministrul Justiției.

Fadei Nagacevschi a menționat că reforma justiției era una dintre condiționalitățile impuse de Fondul Monetar Internațional, pentru semnarea unui noi acord.

„Sincer, soluțiile sunt destul de complicate. Mîine dimineață voi zbura la Strasbourg ca să analizăm inclusiv modalitățile de depășire a acestei situații. Pe lângă faptul că a blocat reforma justiției, astăzi, în principiu, CC blochează țara. Devine imprevizibilă punerea în aplicare a Acordului cu UE. Mai mult ca atât, acest proiect de lege este un element și al draftului de memorandum de înțelegere cu FMI””, a acuzat Nagacevschi.

Reacția vine după ce, pe 22 septembrie, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a declarat în cadrul unui briefing, că judecătorii constituționali au analizat proiectul guvernului Republicii Moldova de modificare a Constituției și au avizat pozitiv mai multe prevederi conținute în acest proiect. Au existat și prevederi care au primit aviz parțial pozitiv din partea CC. În același timp, judecătorii au constatat mai multe prevederi care intră în conflict cu normele constituționale și le-au avizat negativ.

 

 

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Parlamentul urmează să reconstituie grupul pentru susținerea Belarus Democrat: proiect de hotărâre

Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat, constituit în Parlamentul Republicii Moldova în 2022, urmează să fie reconstituit în noua legislatură. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat pe 16 septembrie.

Potrivit documentului, componența noului grup parlamentar va fi formată din deputați ai formațiunii de guvernământ PAS.

Președinta grupului ar urma să fie Tatiana Rotari, iar din componența acestuia să facă parte 18 deputați: Alic Baraboi, Veronica Briceag, Silvia Bondarenco, Artemie Cătănăoi, Tatiana Cucuietu, Natalia Davidovici, Liliana Grosu, Ilie Ionaș, Dorian Istratii, Iurie Levinschi, Stela Macari, Victor Mătrăgună, Marina Morozova, Angela Munteanu-Pojoga, Ana Oglindă, Maxim Potîrniche, Valeriu Robu și Igor Talmazan.

În spiritul continuării demersurilor întreprinse în legislatura a XIa şi al asigurării unei continuități instituționale a angajamentului Parlamentului Republicii Moldova faţă de valorile democratice, constituirea grupului parlamentar în legislatura a XII-a va contribui la menţinerea şi aprofundarea dialogului cu reprezentanţii Belarus Democrat, de susținere a forţelor democratice din Belarus şi de promovare a valorilor democratice, a statului de drept, precum şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se arată în proiect.

Amintim că Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat a fost constituit în anul 2022.

Mișcarea democratică din Belarus se referă la ansamblul forțelor politice și civice belaruse care contestă regimul președintelui Aleksandr Lukașenko și susțin tranziția țării către un sistem democratic. Mișcarea s-a consolidat după alegerile prezidențiale din august 2020, contestate de opoziție și de numeroși observatori internaționali, urmate de proteste și de o represiune extinsă împotriva opoziției și societății civile.

Svetlana Tihanovskaya, care a candidat la scrutinul din 2020 și a plecat ulterior în exil, este recunoscută drept lideră a forțelor democratice belaruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: