Premierul Ion Chicu a precizat pentru NM astăzi, 8 ianuarie, că guvernul pe care îl conduce are drept obiectiv principal alinierea Republicii Moldova la standardele europene și nu are timp de comentat declarații. Reacția vine la solicitarea redacției NM de a comenta opiniile enunțate de prim-ministrul României, Ludovic Orban, care susține că guvernul actual al Republicii Moldova „nu poate fi considerat un partener serios”, iar Uniunea Europeană trebuie să aibă o „abordare strictă și condițională” față de țara noastră.
„Premierul Republicii Moldova are mult mai importante preocupari, decât să comenteze declarații. Avem un PAG (program de activitate al guvernului, NM) de implementat, obiectivul suprem al căruia este alinierea țării noastre la cele mai înalte standarde europene. Când să mai avem timp de comentarii? Și-apoi, toată atenția noastră este la ce cred cetățenii noștri despre ce face/ce nu face guvernul. Experiența mea (nici de o sută de zile în fruntea unui guvern) îmi spune că anume aceasta ar trebui să fie abordarea unui guvern serios”, a declarat prim-ministrul Ion Chicu pentru NM.
„Tot ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova reprezintă o involuție, care ne creează îngrijorare, şi, din punctul nostru de vedere, nu putem să considerăm un partener serios actualul guvern”, a spus Orban, răspunzând întrebărilor unor jurnaliști.
Acesta a mai spus că pledează pentru „o abordare strictă și condițională din partea Uniunii Europene” față de Republica Moldova.
Începând cu 12 octombrie 2025, în punctele de trecere a frontierei externe ale Uniunii Europene este implementat Sistemul de Intrare/Ieșire (Entry/Exit System – EES). Călătorii care părăsesc Republica Moldova prin punctul de trecere a frontierei „Costești” spre România sunt deja supuși noilor cerințe, a raportat duminică Poliția de Frontieră.
Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a declarat că acest sistem face parte din eforturile Uniunii Europene de modernizare și digitalizare a controlului la frontiere. Scopul său este să înregistreze datele despre intrarea, ieșirea și refuzul de intrare a cetățenilor din țări terțe (non-UE) în spațiul Schengen. EES se aplică tuturor cetățenilor din țări terțe, indiferent dacă au nevoie sau nu de viză pentru a călători în spațiul Schengen. În perspectivă, în cadrul acestui sistem, pașapoartele nu vor mai fi ștampilate, iar durata șederii va fi monitorizată electronic.
Ministerul Afacerilor Externe a precizat că sistemul se aplică cetățenilor statelor terțe (care nu fac parte din UE) ce efectuează șederi de scurtă durată (până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile) pe teritoriul Uniunii Europene. Țările europene care utilizează EES vor introduce sistemul treptat la frontierele lor externe, iar punerea deplină în aplicare este prevăzută până la 10 aprilie 2026. Pe durata perioadei de tranziție (aproximativ 6 luni), pașapoartele vor continua să fie ștampilate manual.
Astfel, cetățenii Republicii Moldova care călătoresc cu pașaportul biometric moldovenesc sunt supuși noilor reguli ale EES. În schimb, cei care au și cetățenia unui stat membru UE sau Schengen și călătoresc cu pașaportul acelui stat nu intră sub incidența sistemului EES.
Ce este nou în cadrul verificărilor la frontieră?
Persoana care ajunge pentru prima dată la un punct de trecere a frontierei de la lansarea EES va trebui să furnizeze date cu caracter personal. Agenții care se ocupă de controlul pașapoartelor vor scana amprentele digitale și vor fotografia fața acesteia. Aceste informații vor fi înregistrate într-un fișier digital, iar în perspectivă pașaportul nu va mai fi ștampilat.
Copiii sub 12 ani și persoanele pentru care preluarea amprentelor este fizic imposibilă nu trebuie să-și dea amprentele.
Dacă persoana a trecut deja frontierele țărilor europene care utilizează EES de mai multe ori de la lansarea sistemului, amprentele digitale și fotografia sa vor fi deja înregistrate în EES. În acest caz, agenții vor verifica doar amprentele și fotografia, ceea ce va necesita mai puțin timp. În cazuri rare, poate fi necesar ca datele persoanei să fie colectate și înregistrate din nou.
Astfel, Poliția de Frontieră a venit cu recomandări pentru cetățenii Republicii Moldova care călătoresc cu pașaportul biometric moldovenesc, pentru a evita întârzierile sau neînțelegerile la trecerea frontierei externe Schengen:
să se informeze din timp despre noile proceduri și cerințe din sursele oficiale ale UE;
să verifice valabilitatea pașaportului biometric și a altor documente de călătorie;
să manifeste răbdare și cooperare cu autoritățile de frontieră din statele UE în procesul de trecere a frontierei.
La Costești, primii călători au părăsit R. Moldova conform noilor reguli
Între timp, începând cu duminică, călătorii care ies din Republica Moldova prin punctul de trecere a frontierei „Costești” și se îndreaptă spre România sunt deja supuși noilor cerințe de intrare în spațiul Schengen, a raportat Poliția de Frontieră.
