Primăria Chișinău

Au mai rămas trei zile ca să vă imunizați la Centrul de Vaccinare anti-COVID din Chișinău

Din 1 aprilie 2022 va fi suspendată activitatea Centrului Municipal de Vaccinare anti-COVID-19 din str. Petru Rareș 18, precum și a celor 2 puncte de vaccinare mobile, troleibuz și autobuz. Informația a fost confirmată, pe 28 martie, de Primăria Chișinău.

Măsura a fost luată ca urmare a adresării tot mai scăzute din partea populației pentru imunizare, dar și la recomandarea specialiștilor în sănătate publică, membri ai Comisiei municipale pentru sănătate publică. Subiectul a fost abordat luni, în cadrul ședinței operative a serviciilor municipale.

Șeful Direcției generale asistență medicală și socială, Boris Gîlca, a ținut să precizeze că activitatea centrelor de vaccinare a fost anume suspendată și nu sistată, ceea ce însemnă că aceste unități pot fi reactivate ușor la necesitate.

Totodată, oficialul a făcut apel în continuare către persoanele nevaccinate, să se imunizeze imediat, pentru a rămâne protejate, întrucât COVID-ul nu a dispărut.

Persoanele care vor dori să se vaccineze o vor putea face la punctele de vaccinare din cadrul centrelor medicilor de familie, din oraș și din suburbii, la cabinetele de imunizare, inclusiv cele private.

În prezent, municipiul Chișinău este încadrat în gradul de alertă COD GALBEN, ceea ce înseamnă că numărul de infectări este în descreștere. Astfel, toate spitalele din Chișinău au revenit la regimul normal de activitate, conform profilurilor stabilite. Totodată se mențin câteva secții pentru profilul COVID.

Potrivit datelor Ministerului Sănătății, acoperirea națională cu o doză, în populația generală, constituie peste 31%, iar cu schemă completă – peste 30%.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: