TVR Moldova

Averile președintelui raionului Rîșcani și a unui consilier de la Bălți, vizați în dosarul privind dezordinilor în masă, verificate de ANI

Averile președintelui raionului Rîșcani, Vladimir Mizdrenco, și consilierului municipal din Bălți, Maxim Moroșan, care sunt vizați în dosarul privind pregătirea dezordinilor în masă, vor fi verificate. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a emis două procese-verbale de inițiere a controlului pe 26 noiembrie.

Pe 27 octombrie, Autoritatea Națională de Integritate a recepționat o sesizare în care se menționează că Maxim Moroșan a indicat în declarațiile sale de avere și interese personale pentru 2023-2025 că a procurat mai multe mijloace de transport și un imobil cu suprafața de 73,7 metri pătrați. Asta deși a declarat venituri multa mai modeste în raport cu achizițiile efectuate.

Astfel, ANI a decis începerea controlului averii consilierului municipal din Bălți, pentru perioada 1 august 2016-26 noiembrie 2025.

pvi190 by Ana-Maria

Pe 27 octombrie, ANI a înregistrat și o sesizare care îl vizează pe Vladimir Mizdrenco. Documentul menționează că Mizdrenco a indicat în declarațiile sale de avere și interese personale pentru 2020-2024 că a achiziționat mai multe vehicule. „Din informațiile declarate rezultă că subiectul declarării a avut capacitatea financiară de a efectua aceste procurări, inclusiv de a înregistra solduri semnificative în contul său bancar la data depunerii declarației de avere și interese personale. Aceste circumstanțe conturează o bănuială rezonabilă privind proveniența mijloacelor financiare utilizate pentru procurarea acestor mijloace de transport”, se arată în procesul-verbal al ANI.

Autoritatea Națională de Integritate a dispus inițierea controlului averii președintelui raionului Rîșcani, pentru perioada 1 august 2016 – 26 noiembrie 2025.

pvi191 by Ana-Maria

Amintim că președintele raionului Rîșcani, Vladimir Mizdrenco, și consilierul municipal din Bălți, Maxim Moroșan, figurează în cauza penală pentru pregătirea destabilizărilor și dezordinilor în masă pe teritoriul Republicii Moldova.

Pe 27 octombrie, oamenii legii au efectuat percheziții în cadrul acestui dosar, în urma cărora Mizdrenco a fost reținut, iar ulterior – plasat în arest preventiv. Descinderi au avut loc și la Maxim Moroșan, fiindu-i ridicat un automobil de model Lexus. Moroșan însuși este căutat de oamenii legii încă din 22 septembrie, când a avut loc o altă serie de percheziții în același dosar.

Atunci, 74 de cetățeni ai Republicii Moldova au fost reținuți, fiind suspectați că ar fi participat la instruiri în Serbia, cu scopul de a provoca dezordini în masă pe teritoriul țării. Potrivit anchetatorilor, aceștia ar fi fost antrenați în tehnici de atac și rezistență față de forțele de ordine, iar pentru participare ar fi fost remunerați cu până la 500 de dolari. Totodată, instituțiile de drept au stabilit implicarea directă a unui ofițer din cadrul Ministerului rus al Apărării, coordonator al unor activități subversive în Moldova.

Atât Mizdrenco, cât și Moroșan sunt membri ai Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. Formațiunea susține că acțiunile oamenilor legii ar fi „o comandă politică”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU

Patru heliporturi în Moldova și zero aterizări: cum a rămas blocată o investiție de 5,6 milioane de lei pentru SMURD. Investigație ZdG

Heliporturile construite cu peste 5,6 milioane de lei pentru misiunile SMURD rămân nefuncționale, la trei ani de la inaugurare. Elicopterele continuă să aterizeze pe stadionul „Dinamo” din Chișinău, deoarece cadrul legal nu permite certificarea platformelor construite special pentru misiuni aeromedicale, arată o investigație a Ziarului de Gardă.

Patru platforme de aterizare-decolare au fost inaugurate în octombrie 2023, două în Chișinău și câte una la Bălți și Cahul. Acestea au fost construite în cadrul proiectului transfrontalier SMURD II, finanțat din fonduri europene și din bugetul de stat al Republicii Moldova. Investiția în cele patru heliporturi a constituit peste 5,6 milioane de lei.

Potrivit unui audit al Curții de Conturi, finalizat în decembrie 2024, heliporturile nu au fost operaționalizate pentru misiuni aeromedicale din cauza lipsei unui cadru normativ și a unui mecanism de certificare. Situația a fost discutată și în noiembrie 2025, în cadrul Comisiei pentru controlul finanțelor publice din Parlament.

În lipsa certificării, singurul teren utilizat pentru aterizarea și decolarea elicopterelor SMURD este stadionul „Dinamo” din Chișinău. IGSU a comunicat pentru Ziarul de Gardă că, în perioada noiembrie 2023 – septembrie 2026, au fost efectuate 10 misiuni aeromedicale, elicopterele aterizând pe stadion deoarece o mare parte dintre pacienți au fost internați la Institutul de Medicină Urgentă.

Curtea de Conturi a recomandat, la sfârșitul anului 2025, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Ministerului Afacerilor Interne să modifice cadrul normativ privind certificarea heliporturilor destinate misiunilor speciale. Termenul inițial pentru implementarea recomandării a fost 14 martie 2026, însă acesta nu a fost respectat.

MAI a recunoscut că principala problemă este lipsa unui mecanism distinct în legislație pentru certificarea platformelor destinate misiunilor speciale. Potrivit ministerului, autoritățile sunt în discuții pentru identificarea unei soluții normative și instituționale.

Directorul Autorității Aeronautice Civile, Evgheni Kostețki, a explicat că instituția certifică aerodromurile și heliporturile civile, în timp ce elicopterele SMURD sunt aeronave de stat, iar pentru această categorie ar fi necesară o reglementare distinctă, aprobată printr-o hotărâre de Guvern sau un alt act normativ.

În același timp, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat pentru Ziarul de Gardă că nu cunoaște despre problema certificării heliporturilor și că la minister nu ar fi fost făcute astfel de solicitări din partea MAI sau a Ministerului Sănătății.

Șeful IGSU, Aurel Baciu, susține însă că instituția este în dialog cu autoritățile responsabile pentru identificarea unei soluții. Termenul pentru implementarea recomandării Curții de Conturi a fost ulterior prelungit până în 2027.

Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a confirmat că problema este cunoscută și că, în prezent, atunci când este nevoie de intervenția unui elicopter SMURD pentru un pacient critic, acesta aterizează pe stadionul „Dinamo”. Ministrul a declarat că instituția are nevoie de heliporturile construite, însă certificarea lor nu ține de competența Ministerului Sănătății.

Președintele Comisiei pentru controlul finanțelor publice, Adrian Lebedinschi, a anunțat că vor fi organizate noi audieri privind gestionarea proiectului de către MAI și IGSU.

Proiectul SMURD a fost lansat în Republica Moldova în 2014, în baza unui acord semnat între guvernele Republicii Moldova și României. Acesta prevede intervenții terestre, aeromedicale și transfrontaliere pentru acordarea asistenței medicale și repatrierea cetățenilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: