Facebook/Vladimir Mizdrenco

Președintele raionului Rîșcani, reținut în dosarul instruirilor în Serbia pentru destabilizări în Moldova. Reacția PSRM după percheziții

Președintele raionului Rîșcani, Vladimir Mizdrenco, care este membru PSRM, ar fi fost reținut în urma perchezițiilor din nordul țării din dosarul privind pregătirea de destabilizări pe teritoriul țării. Acest lucru este raportat de surse NM. Totodată, Pro TV scrie că descinderile l-ar fi vizat și pe consilierul municipal de la Bălți Maxim Moroșanu, care la fel este membru PSRM. Între timp, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a publicat un comunicat în care denunță „un nou val de represiuni politice” și spune că „toate” acuzațiile la adresa formațiunii ar fi fabricate, fără a oferi însă mai multe detalii.

(UPDATE 16:25) Maxim Moroșan a publicat pe Facebook un mesaj în care a confirmat că unul dintre automobilele sale a fost ridicat în urma perchezițiilor. „Nu este singura mea mașină. O să mai cumpăr. Cel mai important: nu ați reușit să-mi luați onoarea și conștiința — cuvinte care vă sunt străine și calități pe care nu le veți avea niciodată”, a menționat el.

Știre inițială

Sursele NM susțin că, în urma descinderilor, au fost reținute două persoane, printre care președintele raionului Rîșcani, Vladimir Mizdrenco. Cea de-a doua persoană reținută – identitatea căreia nu ne-a fost confirmată – ar fi participat nemijlocit la instruirile din Serbia privind organizarea destabilizărilor.

De asemenea, Pro TV scrie, cu referire la sursele sale, că descinderile l-au vizat și pe consilierul municipal de la Bălți Maxim Morașanu. Acesta este căutat de oamenii legii încă de la perchezițiile din 22 septembrie.

Între timp, PSRM a emis un comunicat în care denunță „un nou val de represiuni politice” asupra reprezentanților săi, fără a oferi însă mai multe detalii. „Este o nouă tentativă de instaurare a dictaturii unui singur partid și de suprimare a libertății de opinie. Partidul Socialiștilor nu are nicio legătură cu acțiuni ilegale de orice fel. Toate acuzațiile lansate la adresa PSRM sunt fabricate și fac parte dintr-o comandă politică”, a transmis formațiunea.

Amintim că, în dimineața de 27 octombrie, oamenii legii au descins cu percheziții în nordul țării, într-un dosar care vizează pregătirea destabilizărilor și a dezordinilor în masă pe teritoriul țării. Inspectoratul General al Poliției a comunicat că acțiunile au legătură cu deplasările și instruirile organizate în Serbia.

Pe 22 septembrie, oamenii legii au reținut 74 de cetățeni ai Republicii Moldova, suspectați că ar fi participat la instruiri în Serbia, cu scopul de a provoca dezordini în masă pe teritoriul țării. Potrivit anchetatorilor, aceștia ar fi fost antrenați în tehnici de atac și rezistență față de forțele de ordine, iar pentru participare ar fi fost remunerați cu până la 500 de dolari.

Totodată, instituțiile de drept au stabilit implicarea directă a unui ofițer din cadrul Ministerului Apărării al Federației Ruse, coordonator al unor activități subversive în Republica Moldova. Acesta ar fi dirijat acțiunile de destabilizare în context electoral, prin intermediul unor grupuri tactice organizate și pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene, unde au fost lansate acțiuni publice înscenate, menite să alimenteze nemulțumiri sociale și proteste politice, cu scopul de a destabiliza situația în aceste țări.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Finanțarea pentru educația incluzivă va fi dublată de la 1 ianuarie 2027. Inițiativa MEC

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) propune majorarea de la 2% la 4% a ponderii resurselor rezervate educației incluzive din plafonul cheltuielilor pentru învățământul general. Proiectul de hotărâre se află în prezent în proces de avizare publică, iar noile prevederi ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Potrivit unui comunicat al MEC, fondurile vor fi distribuite școlilor în funcție de numărul copiilor care au nevoie de sprijin, tipul și severitatea dizabilității, precum și serviciile specializate necesare.

În prezent, raioanele și municipiile decid cât alocă pentru educația incluzivă, în limita a 2% din transferurile primite. „Din acest motiv, finanțarea diferă de la o regiune la alta și nu reflectă întotdeauna numărul copiilor care au nevoie de ajutor”, a menționat instituția.

Prin noua formulă, 4% din plafonul cheltuielilor pentru învățământul general va fi rezervat educației incluzive, iar alocațiile pentru fiecare instituție vor fi calculate în funcție de necesitățile concrete ale elevilor. Astfel, școlile în care sunt mai mulți copii care necesită servicii specializate ar urma să primească mai multe resurse.

Finanțarea va fi calculată distinct pentru cadrele didactice de sprijin, psihologi, logopezi, psihopedagogi, interpreți în limbaj mimico-gestual și centrele de resurse pentru educația incluzivă.

Datele MEC arată că, în 2026, în școlile din Republica Moldova învață 4.791 de elevi cu dizabilități, cu 457 mai mulți decât în anul precedent. Dintre aceștia, 2.558 au dizabilități severe, 1.561 au dizabilități accentuate, iar 672 – dizabilități medii.

În sistemul de învățământ funcționează 939 de centre de resurse pentru educația incluzivă. Totodată, sunt raportate 1 509 unități de cadre didactice de sprijin, 542 de psihologi, 144 de logopezi și 34 de psihopedagogi.

Potrivit ministerului, noul mecanism urmărește ca accesul copiilor la serviciile de sprijin să nu depindă de localitatea în care aceștia învață. Resursele ar urma să fie distribuite după aceleași criterii la nivel național și corelate cu necesitățile elevilor din fiecare instituție.

Proiectul prevede și măsuri de tranziție pentru școlile care, în urma aplicării noii formule, ar putea primi alocații mai mici. MEC urmează să valideze datele fiecărei instituții, să testeze formula de calcul și să stabilească un nivel minim de finanțare pentru serviciile deja oferite copiilor.

Ministerul a precizat că proiectul are drept scop și alinierea cadrului normativ la modificările operate în Codul educației prin reforma „Restart în educație”, aprobată de Parlament prin Legea nr. 200/2026.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: