Avertizare: Moldovenii aflați în Rusia riscă să fie presați să accepte obligații militare

Cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Federației Ruse ar putea fi presați să accepte obligații militare. Avertismentul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe, în contextul unui decret prezidențial emis la Moscova la 5 noiembrie 2025, care prevede că anumite categorii de cetățeni străini ce solicită permis de ședere sau cetățenia rusă pot fi obligate să semneze un contract de serviciu militar sau să prezinte un document care să confirme inaptitudinea pentru armată.

Potrivit MAE, deși autoritățile ruse invocă existența unor „condiții speciale” pentru cetățenii moldoveni, modul de aplicare a acestora rămâne neclar. În practică, există riscul ca persoanele vizate să fie constrânse să accepte obligații militare.

În acest context, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor moldoveni aflați în Federația Rusă să manifeste maximă prudență și să evite semnarea oricăror documente cu caracter militar fără consultarea prealabilă a unui jurist. Totodată, MAE îndeamnă persoanele care se confruntă cu presiuni să solicite imediat asistență consulară.

Pentru informații suplimentare și sprijin, cetățenii sunt încurajați să contacteze misiunea diplomatică a Republicii Moldova la Moscova.

Ce prevede decretul care condiționează actele de ședere de serviciul militar

Zeci de mii de bărbați străini care solicită permis de ședere sau cetățenia Federației Ruse nu mai pot depune dosarele fără un contract cu armata rusă sau fără un certificat de inaptitudine militară, arată o investigație a publicației „Sistema”. Noile reguli îi vizează în special pe cei care încearcă să se legalizeze pe motive familiale sau în baza unei șederi îndelungate în Rusia.

Străini în fața clădirii Centrului Multifuncțional de Migrație din Moscova, anul 2021

Documentul, semnat de Putin pe 5 noiembrie, curent, prevede obligativitatea semnării unui contract militar de către cetățeni străini pentru obținerea permisului de ședere în Rusia, potrivit agenției Nastoyashchee Vremya.

În lipsa documentelor cerute, solicitanții au practic două opțiuni: fie renunță la procesul de legalizare, fie semnează un contract de serviciu cu Ministerul Apărării sau cu structuri afiliate, pentru a putea continua procedura.

Regulile nu se aplică însă tuturor. Sunt exceptați studenții, specialiștii înalt calificați și participanții la programe de repatriere, însă pentru ceilalți, obținerea actelor rusești vine acum cu un risc clar: asumarea unei obligații militare.

Presa: Mai mult de 30 de mii de străini trimiși pe front din partea Rusiei

De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în Federația Rusă s-au intensificat cazurile de presiune asupra migranților proveniți din statele post-sovietice. Inițial, presiunile au fost exercitate asupra celor care obținuseră recent cetățenia rusă, dar nu se înregistraseră la evidența militară, așa cum li se cere cetățenilor Federației Ruse.

Migranți reținuți în timpul unui raid la secția de poliție din Sankt Petersburg, anul 2023

Publicația Sever.Realii relata că, încă din 2024, noii posesori ai pașapoartelor rusești erau convocați la serviciile de migrație și amenințați cu retragerea cetățeniei dacă refuzau să meargă pe front. Sibir.Realii scria despre raiduri în masă, în cadrul cărora erau reținuți migranți care obținuseră recent cetățenia rusă și forțați să semneze contracte cu armata.

În mai 2025, șeful Comitetului de Investigații al Federației Ruse, Aleksandr Bastrîkin, declara că pe front luptă cel puțin 20.000 de persoane originare din Asia Centrală care au cetățenie rusă, iar alte 10.000, potrivit lui, au fost trimise „să sape tranșee”. El a mai afirmat că instituția pe care o conduce desfășoară periodic raiduri pentru identificarea migranților care au obținut cetățenia rusă, dar nu s-au înregistrat la evidența militară.

Totuși, presiunile nu s-au limitat doar la cei care deja aveau cetățenie. Încă din 2022, după cum relata într-un interviu pentru publicația Kloop activista pentru drepturile omului Valentina Ciupik, în centrul de migrație „Saharovo” din Moscova, străinilor li se „strecurau” în pachetul de documente, printre altele, și contracte pentru serviciul militar „voluntar”. De atunci, această practică s-a extins. În septembrie 2025, publicația Liudi Baikala a publicat o relatare detaliată despre modul în care funcționarii exercită presiuni asupra migranților care depun cereri pentru permis de ședere sau cetățenie, pentru a-i determina să plece la război.

Potrivit calculelor realizate de Serviciul rus al BBC și Mediazona pe baza surselor deschise, până la mijlocul lunii noiembrie 2025 erau cunoscute cel puțin 1.339 de cazuri de cetățeni străini uciși în rândurile armatei ruse în războiul împotriva Ucrainei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: