Игорь Чекан / NewsMaker

Avia Invest acuză Curtea de Apel de atac raider: „Ne întoarcem în anii 90″

Compania „KomaksAvia Airport Invest”, care deține Aeroportul Internațional Chișinău (AIC), acuză judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău de ilegalități și califică acțiunile acestora drept „un atac raider”. Acuzațiile au fost făcute în contextul în care la CA Chișinău este examinat apelul depus de către Avia Invest în privința anulării notificării de reziliere a contractului de concesiune a Aeroportului. Magistrații CA nu au comentat deocamdată acuzațiile. 

Avia Invest susține că la Curtea de Apel Chișinău, unde este examinat apelul depus de către Avia Invest în privința anulării notificării de reziliere a contractului de concesiune a Aeroportului, se petrece „un dezmăț total și o ilegalitate absolută”.

Administrația aeroportului atrage atenția publicului referitor la felul în care este examinat acest dosar de rezonanță. Rapiditatea cu care sunt luate deciziile de către judecători ar fi absolut inadmisibilă și „încalcă orice norme legale”.

“ Stabilirea ședințelor de către Judecătorii pe caz, Anatolie Minciună, Ecaterina Palanciuc și Veronica Negru în timp record, fără a se oferi posibilitatea de a pregătit apărarea, fără a se anunța din timp avocații este o încălcare flagrantă pe acest dosar.

Un alt lucru extrem de îngrijorător este că toate plângerile depuse de către Avia Invest în instanță, cel puțin 5 la număr, sunt toate examinate de către același judecător – Ecaterina Palanciuc, care face parte și din completul de judecători ce examinează apelul Avia Invest”, scrie Avia Invest.

Avocatul companiei Avia Invest, Dumitru Lungu atrage atenția asupra faptului că aceste ilegalitați demonstrează că judecătorii pe caz nu fac altceva decât să participe la un atac raider împotriva concesionarului aeroportului.

“Ne întoarcem în anii ‘90. Vedem atacuri raider și dosare controlate. Situația în loc să evolueze spre bine, asistăm la o degradare a normelor de drept”, a declarat Arcadie Ciochină, prim vice-directorul companiei.

Administrația Avia Invest solicită să fie permisă apărarea pe acest caz respectând toate normele de drept și legile într-un stat democratic.

***

Potrivit RISE Moldova, Avia Invest este firma care, practic imediat de la fondare, a luat în concesiune, pentru 49 de ani, pe 30 august 2013, Aeroportul Internaţional Chişinău. De atunci, firma şi-a schimbat de câteva ori proprietarii. Ultima mutare în rândul asociaților a avut loc în septembrie 2016, când Komaksavia Airport Invest LTD, o companie din Cipru proaspăt fondată, a cumpărat 95% din capitalul Avia Invest SRL de la Komaksavia OOO din Federația Rusă, restul 5% rămânând la Aeroportul Habarovsk.

Avia Invest a fost constant în centrul atenției publice.

Dosarul concesionării a fost examinat atât de comisii parlamentare și Curtea de Conturi, cât și de Guvern. În 2015, bunăoară, Guvernul Gaburici, și mai apoi și Guvernul Streleţ, au cerut o anchetă privind concesionarea aeroportului. Totodată, Guvernul examina posibilitatea rezilierii contractului de concesiune cu Avia Invest, în urma recomandărilor Centrului Național Anticorupţie (CNA). Atunci, CNA a constatat că modernizarea aeroportului nu era efectuată din investiții atrase din afară, ci din profiturile obținute de Avia Invest în urma gestionării aeroportului. Mai mult, o parte din bani au fost direcționați spre companii ce aparțineau lui Ilan Șor.

În vara anului 2019, de acest caz s-a ocupat și o Comisie parlamentară de anchetă, care a analizat mai multe privatizări și concesionări făcute în perioada respectivă, iar ulterior a cerut Procuraturii să ancheteze cum Avia Invest a obținut aeroportul pentru 49 de ani.

În toamna anului 2019 au fost inițiate și o serie de proceduri în instanțe pentru anularea contractului de concesiune, care au continuat și în 2020, inclusiv cu pretenții că firma nu își execută obligațiile contractuale la realizarea planului investițional. În replică, la mijlocul lunii mai 2020, Komaksavia Airport Invest din Cipru, asociatul majoritar al Avia Invest, a anunțat că a depus o plângere împotriva Republicii Moldova la Curtea de Arbitraj Internațional de la Stockholm, cerând Guvernului plata unor despăgubiri de circa 900 milioane de euro.

Pe de altă parte pe 8 iulie 2020, Agenția Proprietății Publice (APP) a rezoluționat contractul de concesiune a activelor aflate în gestiunea ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi a terenului aferent. Ca rezultat, agenția a solicitat de la Avia Invest restituirea bunurilor Aeroportului Chișinău.

Pe 2 august 2020, Institutul de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț din Stockholm a recomandat statului Republica Moldova să se abțină de la executarea notificării de rezoluțiune din 8 iulie 2020 emise de APP. Această e o măsură provizorie pe un termen de 180 de zile, prin care s-a suspendat executarea notificării de rezoluțiune.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

Majorările salariale din septembrie depind de reforma fiscală? Gavriliță: „În forma actuală, legea nu poate fi adoptată fără surse suplimentare”

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că autoritățile întreprind toate măsurile pentru ca legea salarizării să intre în vigoare din septembrie, însă aceasta poate fi promovată doar dacă există surse de finanțare. Potrivit oficialului, în bugetul de stat, în prezent, nu există bani pentru aceste majorări, dar acestea pot avea loc „în condițiile în care avem aprobată o nouă politică fiscală”, care se află în consultări. În contextul reformei fiscale, ministrul a spus că „timp este” și că „anumite chestii se pot adopta chiar și pe parcursul lunii septembrie”. Declarațiile au fost făcute la ediția din 26 iunie a emisiunii „Realitatea te privește” de la Realitatea TV.

În timpul emisiunii, ministrul a fost întrebat dacă își menține poziția exprimată anterior, potrivit căreia modificările la legea salarizării, aflate în consultări publice, ar putea intra în vigoare în septembrie. „Da, facem tot posibilul ca să reușim, dar este și cealaltă parte. (…) Noi putem promova această lege doar dacă avem și surse de finanțare”, a răspuns oficialul.

Întrebat dacă în bugetul de stat există bani pentru ca majorările să intre în vigoare de la 1 septembrie, ministrul a răspuns: „Nu. În forma care este astăzi prezentată legea, ea nu poate fi adoptată fără surse suplimentare de venit. (…) Doar în condițiile în care avem aprobată o nouă politică fiscală, care de fapt ne aduce mai multă ordine în colectări”.

La întrebarea când trebuie să fie adoptată politica fiscală ca să existe aceste majorări, oficialul a spus că „timp este” și că „anumite chestii se pot adopta chiar și inclusiv pe parcursul lunii septembrie”. „Întrebarea este să ne asigurăm că tot ce este de discutat și de consultat… pentru că și acea politică (nota red. fiscală) este în consultări. (…) Dacă în politica fiscală fiecare crede că trebuie să plătească mai puțin, acolo (nota red. în reforma sistemului de salarizare) toți sunt siguri că trebuie să câștige mai mult. Și cam asta este ecuația cu care lucrăm”, a adăugat ministrul.

Potrivit oficialului, „o bună parte” din reforma fiscală pentru 2027 este determinată de necesitatea de a finanța noua lege a salarizării. „Cel puțin unul din angajamentele pe care le avem cu Fondul Monetar Internațional este că nu admitem majorări pe partea de salarizări dacă nu ni le permitem cu venituri suplimentare”, a adăugat el.

Întrebat dacă mai întâi a fost elaborată legea salarizării și abia apoi au fost căutate sursele de finanțare prin reforma fiscală, ministrul a declarat: „Cred că am putea spune, pentru că legea salarizării este una complexă și la care s-a lucrat câțiva ani. (…) Am venit eu cumva pe ultima sută de metri, dar la ea s-a lucrat câțiva ani”.

***

Amintim că Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. Documentul vizează circa 172.074 de posturi și 227.061 de angajați din sectorul bugetar. Proiectul se află în consultări publice, iar ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a anunțat că acesta ar putea intra în vigoare de la 1 septembrie 2026. Proiectul prevede, printre altele, un salariu de bază lunar brut de 65.100 de lei pentru șefa statului, președintele Parlamentului și prim-ministru.

Recent, Ministerul Finanțelor a publicat și proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027, care se află în prezent în consultări publice. Una dintre cele mai discutate modificări vizează uniformizarea cotelor de TVA, prin eliminarea mai multor cote reduse aplicate în prezent. Potrivit Guvernului, măsura va fi implementată etapizat și ar putea afecta produse alimentare, medicamente, comerțul electronic, restaurante și cafenele, hoteluri și pensiuni, autoturismele și resursele energetice. Despre principalele noutăți din versiunea inițială a documentului, NM scris AICI și AICI. NewsMaker a scris AICI principalele modificări pe care autoritățile sunt gata să le opereze în documentul aflat în consultări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: