Игорь Чекан / NewsMaker

Avia Invest acuză Curtea de Apel de atac raider: „Ne întoarcem în anii 90″

Compania „KomaksAvia Airport Invest”, care deține Aeroportul Internațional Chișinău (AIC), acuză judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău de ilegalități și califică acțiunile acestora drept „un atac raider”. Acuzațiile au fost făcute în contextul în care la CA Chișinău este examinat apelul depus de către Avia Invest în privința anulării notificării de reziliere a contractului de concesiune a Aeroportului. Magistrații CA nu au comentat deocamdată acuzațiile. 

Avia Invest susține că la Curtea de Apel Chișinău, unde este examinat apelul depus de către Avia Invest în privința anulării notificării de reziliere a contractului de concesiune a Aeroportului, se petrece „un dezmăț total și o ilegalitate absolută”.

Administrația aeroportului atrage atenția publicului referitor la felul în care este examinat acest dosar de rezonanță. Rapiditatea cu care sunt luate deciziile de către judecători ar fi absolut inadmisibilă și „încalcă orice norme legale”.

“ Stabilirea ședințelor de către Judecătorii pe caz, Anatolie Minciună, Ecaterina Palanciuc și Veronica Negru în timp record, fără a se oferi posibilitatea de a pregătit apărarea, fără a se anunța din timp avocații este o încălcare flagrantă pe acest dosar.

Un alt lucru extrem de îngrijorător este că toate plângerile depuse de către Avia Invest în instanță, cel puțin 5 la număr, sunt toate examinate de către același judecător – Ecaterina Palanciuc, care face parte și din completul de judecători ce examinează apelul Avia Invest”, scrie Avia Invest.

Avocatul companiei Avia Invest, Dumitru Lungu atrage atenția asupra faptului că aceste ilegalitați demonstrează că judecătorii pe caz nu fac altceva decât să participe la un atac raider împotriva concesionarului aeroportului.

“Ne întoarcem în anii ‘90. Vedem atacuri raider și dosare controlate. Situația în loc să evolueze spre bine, asistăm la o degradare a normelor de drept”, a declarat Arcadie Ciochină, prim vice-directorul companiei.

Administrația Avia Invest solicită să fie permisă apărarea pe acest caz respectând toate normele de drept și legile într-un stat democratic.

***

Potrivit RISE Moldova, Avia Invest este firma care, practic imediat de la fondare, a luat în concesiune, pentru 49 de ani, pe 30 august 2013, Aeroportul Internaţional Chişinău. De atunci, firma şi-a schimbat de câteva ori proprietarii. Ultima mutare în rândul asociaților a avut loc în septembrie 2016, când Komaksavia Airport Invest LTD, o companie din Cipru proaspăt fondată, a cumpărat 95% din capitalul Avia Invest SRL de la Komaksavia OOO din Federația Rusă, restul 5% rămânând la Aeroportul Habarovsk.

Avia Invest a fost constant în centrul atenției publice.

Dosarul concesionării a fost examinat atât de comisii parlamentare și Curtea de Conturi, cât și de Guvern. În 2015, bunăoară, Guvernul Gaburici, și mai apoi și Guvernul Streleţ, au cerut o anchetă privind concesionarea aeroportului. Totodată, Guvernul examina posibilitatea rezilierii contractului de concesiune cu Avia Invest, în urma recomandărilor Centrului Național Anticorupţie (CNA). Atunci, CNA a constatat că modernizarea aeroportului nu era efectuată din investiții atrase din afară, ci din profiturile obținute de Avia Invest în urma gestionării aeroportului. Mai mult, o parte din bani au fost direcționați spre companii ce aparțineau lui Ilan Șor.

În vara anului 2019, de acest caz s-a ocupat și o Comisie parlamentară de anchetă, care a analizat mai multe privatizări și concesionări făcute în perioada respectivă, iar ulterior a cerut Procuraturii să ancheteze cum Avia Invest a obținut aeroportul pentru 49 de ani.

În toamna anului 2019 au fost inițiate și o serie de proceduri în instanțe pentru anularea contractului de concesiune, care au continuat și în 2020, inclusiv cu pretenții că firma nu își execută obligațiile contractuale la realizarea planului investițional. În replică, la mijlocul lunii mai 2020, Komaksavia Airport Invest din Cipru, asociatul majoritar al Avia Invest, a anunțat că a depus o plângere împotriva Republicii Moldova la Curtea de Arbitraj Internațional de la Stockholm, cerând Guvernului plata unor despăgubiri de circa 900 milioane de euro.

Pe de altă parte pe 8 iulie 2020, Agenția Proprietății Publice (APP) a rezoluționat contractul de concesiune a activelor aflate în gestiunea ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi a terenului aferent. Ca rezultat, agenția a solicitat de la Avia Invest restituirea bunurilor Aeroportului Chișinău.

Pe 2 august 2020, Institutul de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț din Stockholm a recomandat statului Republica Moldova să se abțină de la executarea notificării de rezoluțiune din 8 iulie 2020 emise de APP. Această e o măsură provizorie pe un termen de 180 de zile, prin care s-a suspendat executarea notificării de rezoluțiune.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Ministerul Educației va cere Comratului anularea așa-zisei „legi a educației”: „Autonomia nu poate institui standarde proprii”

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a criticat așa-numita „lege a educației” din Găgăuzia, adoptată recent de Adunarea Populară de la Comrat, menționând că MEC este singura autoritate care poate aproba standardele educaționale de stat. Instituția a menționat că actul normativ nu a fost consultat prealabil cu MEC și a precizat că va solicita anularea sa.

MEC a transmis, într-un comunicat, că actul normativ local în domeniul educației „încalcă grav” prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice.

Potrivit art. 39 din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, Ministerul Educației și Cercetării este singura autoritate publică investită cu competența legală de a defini, elabora și aproba standardele educaționale de stat. În același sens, doar Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit juridic să aprobe planul-cadru de învățământ și implicit lista disciplinelor școlare”, a menționat instituția.

Totodată, ministerul a făcut trimitere la decizia Curții Constituționale din 10 decembrie 2013, în care se menționează că, „pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorităților publice centrale”. Prin aceeași decizie, Înalta Curte a subliniat că „promovarea politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației”.

Prin urmare, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale”, a adăugat ministerul.

MEC a subliniat că susține inițiativele de învățare a limbii găgăuze și a poporului găgăuz, însă „aceste proiecte nu pot fi promovate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne și nici nu trebuie să aducă atingere principiului egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie”.

Mai mult, nota explicativă a proiectului afirmă că așa numită lege este menită să „creeze o bază juridică pentru restabilirea obiectivității științifice în procesul de predare a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz, precum și a „Istoriei românilor și a istoriei universale” în instituțiile de învățământ general din Găgăuzia”, ceea ce reprezintă o ingerință directă asupra disciplinei „Istoria românilor și universală” prevăzută de curricula națională și contravine principiilor unității spațiului educațional al Republicii Moldova. Fără a nega prevederile legislației privind statutul special al Găgăuziei care permit Adunării Populare să adopte legi, subliniem că această competență nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative”, a spus Ministerul Educației.

Totodată, MEC a spus că așa-numita „lege a educației” a fost adoptată fără consultare prealabilă cu ministerul, catalogând acest lucru drept o încălcare a principiilor fundamentale ale procesului legislativ.

Ministerul Educației a mai precizat că urmează să analizeze „în detaliu” conținutul actului adoptat raportat la prevederile cadrului legal național și va solicita Adunării Populare a Găgăuziei anularea legii.

Precizăm că, pe 3 noiembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, în lectură finală, cu majoritate de voturi, așa-numita „lege a educației”.

Potrivit presei locale, documentul a fost elaborat de Direcția Generală a Educației din autonomie. Potrivit autorilor, acesta are scopul de a moderniza sistemul educațional, ținând cont de standardele naționale și de particularitățile culturale ale regiunii.

Un element-cheie este consolidarea rolului limbii găgăuze, studierea acesteia urmând să devină obligatorie pentru toți elevii, indiferent de limba de instruire.

Printre principalele prevederi ale actului normativ se numără:

  • predarea limbii și literaturii găgăuze, a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz în toate școlile din regiune;
  • dreptul elevilor de alte naționalități de a studia limba maternă, în cazul în care există un număr suficient de doritori și resurse în instituția de învățământ;
  • crearea condițiilor pentru studierea limbii găgăuze, inclusiv extinderea numărului de discipline predate în limba găgăuză, editarea manualelor și organizarea cursurilor pentru cadrele didactice;
  • organizarea de activități extracurriculare (concursuri, seri literare etc.) în limbile oficiale ale autonomiei;
  • indicarea denumirilor instituțiilor de învățământ în limbile găgăuză, română și rusă (și în prezent, în autonomie, plăcuțele de pe școli sunt redactate în cele 3 limbi).

Un punct separat al legii este dedicat educației civice și patriotice. Articolul 17 prevede că aceasta are ca scop formarea identității naționale, respectului față de organizarea statală, patrimoniul istoric, limba, cultura și tradițiile poporului găgăuz, precum și ale celorlalte popoare care locuiesc în Republica Moldova.

Instituțiile de învățământ trebuie să includă în programă activități privind „păstrarea adevărului istoric”, cultivarea mândriei pentru realizările strămoșilor și conștientizarea importanței patrimoniului istoric. Elevilor li se propune să participe la evenimente dedicate promovării cunoștințelor istorice, dezvoltării inițiativelor de cercetare și documentare, precum și la proiecte de importanță publică.

În context, în aprilie 2025, în școlile din autonomie se desfășoară așa-numitele „careuri patriotice”. Majoritatea dintre ele au fost dedicate victoriei URSS în cel de-al doilea război mondial, participării găgăuzilor la acesta, precum și organizării acțiunii „Regimentul nemuritor”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: