Chișinău.md

Avizele pentru taxa de salubrizare stârnesc „nemulțumiri”? Primăria Chișinău acuză ASP de erori în bazele de date

Primăria municipiului Chișinău a anunțat pe 3 iulie că au apărut mai multe „nemulțumiri” din partea cetățenilor cu privire la primirea avizelor privind plata taxei de salubrizare. Potrivit instituției, Agenția Servicii Publice (ASP), care este responsabilă de generarea bazei de date privind persoanele care au obligația să achite taxa, ar fi refuzat să transmită datele pentru verificare Primăriei și le-a expediat Serviciului Fiscal de Stat (SFS). Astfel, în listă ar fi fost incluse categorii de persoane care nu sunt supuse achitării taxei. Primăria a declarat că responsabilitatea pentru incomoditățile create aparține „în totalitate” Agenției Servicii Publice.

Dificultățile și nemulțumirile apărute în legătură cu primirea avizelor de plată a taxei pentru salubrizare sunt cauzate de erori majore în generarea listei contribuabililor – responsabilitate ce aparține în totalitate instituției centrale, Agenției Servicii Publice. În conformitate cu Decizia Consiliului Municipal Chișinău nr. 9/2 din 23 iulie 2024, taxa de salubrizare pentru anul 2024 se aplică exclusiv persoanelor domiciliate în municipiul Chișinău la data de 31 decembrie 2024. În vederea aplicării corecte a taxei, Primăria a solicitat în mod repetat, inclusiv în luna februarie 2025, transmiterea directă a listei cu persoanele domiciliate către autoritatea publică locală”, a comunicat Primăria capitalei.

Instituția a spus că ASP ar fi refuzat în fiecare an, inclusiv în 2025, să transmită datele Primăriei, invocând faptul că acestea pot fi furnizate doar către Serviciul Fiscal de Stat, singurul operator al Sistemului Informațional Automatizat. „Drept urmare, datele au fost livrate direct către SFS, fără posibilitatea Primăriei de a verifica sau corecta informațiile”, a menționat instituția.

Potrivit primăriei, în lista generată, s-au constatat mai multe neconformități, printre care:

  • includerea persoanelor decedate în anul 2023;
  • includerea persoanelor radiate de la domiciliu în 2023;
  • includerea persoanelor fără domiciliu (cu adresă nespecificată);
  • includerea persoanelor care nu împliniseră vârsta de 18 ani până la 31.12.2024;
  • includerea pensionarilor – peste 8 000 de persoane care, conform deciziei CMC, sunt scutiți de plata taxei.

Primăria a menționat că toate categoriile respective au fost explicit excluse din categoria contribuabililor prin decizia Consiliului Municipal, iar aceste criterii au fost comunicate „clar” către Agenția Servicii Publice, care este responsabilă de generarea bazei de date.

Ulterior, după semnalările Primăriei privind numărul exagerat de persoane incluse pe lista contribuabililor, Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe, care a recepționat lista și a procesat-o tehnic, a reușit să excludă pensionarii din baza de date. Totuși, restul erorilor nu au putut fi identificate la acel moment, întrucât Primăria nu a avut acces direct la listele generate de ASP.

Aceste disfuncționalități sunt cauza formării cozilor mari la ghișeele Primăriei și a avalanșei de solicitări de clarificare venite din partea cetățenilor. Subliniem că aceste erori nu sunt imputabile Primăriei, ci se datorează modului defectuos în care ASP generează anual baza de date, fără corelare cu situația reală și cu cerințele stabilite legal de autoritatea publică locală”, a adăugat instituția.

Primăria municipiului Chișinău a precizat că a expediat o solicitare către ASP, de revizuire „urgentă” a listei transmise, conform criteriilor solicitate inițial.

NM a solicitat un comentariu din partea Agenției Servicii Publice, însă, deocamdată, nu avem un răspuns.

***

Taxa de salubrizare din municipiul Chișinău constituie 120 de lei.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ecologiștii, nemulțumiți că împădurirea se face cu salcâmi. Ministrul Mediului: „Trebuie să ținem cont de realități”

Organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă privind plantările masive de salcâm din cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor 2023–2032, avertizând că această specie invazivă poate afecta biodiversitatea, culturile locale și resursele de apă. În replică, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că salcâmul va reprezenta doar 15–20% din suprafața plantată, fiind folosit exclusiv pe terenuri degradate și că programul va include tot mai multe specii autohtone, odată cu dezvoltarea noilor pepiniere.

Semnatarii petiției subliniază că, deși salcâmul crește rapid, este valoros pentru lemne de foc și apreciat în apicultură, utilizarea sa masivă în cadrul programului nu este justificată. Specia reduce biodiversitatea, afectează culturile locale și consumă cantități mari de apă, punând în pericol regimul hidrologic al terenurilor, explică Cătălina Molodoi, manager de dezvoltare la Ecopresa. Ea subliniază că plantarea copacilor trebuie să fie un proces planificat și științific: pe terenurile degradate se poate planta temporar salcâm, care ulterior să fie înlocuit cu specii autohtone precum frasinul sau stejarul.

„Prin această petiție vrem să evidențiem că cea mai mare parte a puieților plantați sunt salcâmi. Aceasta nu este o specie autohtonă, ci una adusă în Republica Moldova și invazivă. Petiția include link-uri cu dovezi și cercetări care confirmă acest lucru. Specialiștii consideră că salcâmul poate fi plantat ocazional, pentru anumite beneficii, însă plantarea exagerată de acum depășește limitele recomandate”, avertizează Cătălina Molodoi.

Ea a adăugat că Programul Național de Împădurire este unul deosebit de important și chiar istoric pentru Republica Moldova, motiv pentru care autoritățile trebuie să acorde maximă atenție pentru a nu-l compromite.

„Problema este că, în cadrul programului, se plantează prea mult salcâm. Înțelegem că în pepinierele „Moldsilva” materialul săditor este în mare parte salcâm, dar a trecut suficient timp de la începutul programului pentru a include și alte specii. Ne pare rău că această specie invazivă se răspândește atât de mult în țară. Programul este istoric și trebuie susținut, dar nu cu orice preț”, a mai spus ea.

Ministrul Mediului: Salcâmul va reprezenta doar 15–20% din Programul de împădurire

Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru anii 2023–2032, prin care se vor împăduri 145 de mii de hectare, prevede ca salcâmul să reprezinte doar 15–20% din suprafața totală plantată, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a precizat că autoritățile sunt deschise la dezbateri publice și la sugestii din partea tuturor actorilor interesați, pentru a îmbunătăți programul.

„Mă bucur să văd că Programul de împădurire este tot mai discutat în spațiul public. Am văzut solicitarea ONG-urilor de mediu și suntem deschiși să avem o dezbatere publică pe acest subiect, în care toți actorii interesați să prezinte soluții pentru a îmbunătăți Programul de împădurire”, a menționat Hajder.

Oficialul a explicat că, odată cu construirea noilor pepiniere, va fi posibilă producerea unui sortiment mai larg de puieți autohtoni, inclusiv cu rădăcină protejată, ceea ce va permite creșterea proporției speciilor native în plantații.

„Sunt conștient că avem nevoie de mai multe păduri cu specii autohtone. Totuși, trebuie să ținem cont de realitățile existente: plantăm pe terenurile oferite de primării, care sunt adesea degradate, lutoase, în pantă sau accidentate, și nu pe terenurile pe care ni le-am dori”, a subliniat ministrul.

Gheorghe Hajder a arătat că alegerea speciilor ține cont și de condițiile climatice și că plantațiile de salcâm nu înlocuiesc pădurile autohtone existente.

„De exemplu, în sudul țării, unde clima este mai aridă, unele specii autohtone, cum este stejarul, nu pot avea o dezvoltare corespunzătoare. Intervențiile cu salcâm se realizează exclusiv pe suprafețe degradate, unde nu există vegetație forestieră, iar condițiile climatice nu sunt favorabile altor specii”, a mai spus oficialul.

Potrivit datelor „Moldsilva”, salcâmul reprezintă peste 36% din fondul forestier al țării, iar suprafața ocupată continuă să crească, în loc să fie redusă. Organizațiile de mediu avertizează că plantarea rapidă a suprafețelor cu salcâm, datorită ratei sale de prindere ridicate, sacrifică calitatea ecologică a viitoarelor păduri și va genera costuri suplimentare pentru reconversia acestora.

Petiția propune autorităților limitarea plantării salcâmului doar pe solurile sever degradate, asigurarea ca cel puțin 70% din noile plantații să fie formate din specii autohtone, publicarea datelor despre speciile invazive și crearea unui mecanism extern de verificare a calității plantărilor. Semnatarii avertizează că, dacă nu se corectează direcția actuală a programului, ecosistemele vor fi degradate, banii publici risipiți, iar refacerea pădurilor native întârziată, afectând grav reputația Programului Național de Împădurire.

În prezent petiția a fost semnată de peste 40 de asociații de mediu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: