clujust.ro

Avocații, indignați de un amendament la legea cu privire la avocatură: Este nevoie de grevă și protest

Mai mulți avocați sunt indignați de un amendament înaintat de președinta Comisiei Juridice, numiri și imunități, deputata Olesea Stamate la legea cu privire la avocatură. Aceștia declară că modificările propuse atentează la independența avocatului, precum și a profesiei. Prin urmare, avocații au declarat că este nevoie „de grevă și protest” pe marginea acestui subiect. 

Amendamentul înaintat de Stamate prevede excluderea aliniatului 2 din articolul 52 al legii cu privire la avocatură. Acesta are următorul conținut: „avocatul nu poate fi reținut, supus aducerii silite, arestat, percheziționat fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților, cu excepția infracțiunii flagrante”. În acest fel, odată cu excluderea din lege a normei propuse în document, avocații vor putea fi reținuți, supuși aducerii silite, arestați și percheziționați fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților.

Președintele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Dorin Popescu, a declarat că acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților, pentru reţinerea, aducerea silită, arestarea sau percheziţionarea avocatului, constituie o garanție legală a realizării principiilor constituționale privitoare la independența avocatului. „În opinia mea, acest amendament atentează la independența avocatului în exercitarea profesiei de avocat, reduce esențial independența exercitării profesiei de avocat și implicit, contribuie la diminuarea calității actului justiției”, a spus Popescu.

La fel, președintele Uniunii s-a referit la argumentarea amendamentului precum că norma exclusă din lege este „excesivă cu scopul și statutul profesiei de avocat”. „Argumentarea este una josnică, umilitoare și care arată că autorii amendamentului, NU înțeleg importanța profesiei de avocat în general și rolul avocatului în special, în societate, precum și la înfăptuirea justiției. La fel, arată atitudinea negativă față de profesia de avocat”, a spus președintele Uniunii.

Prin urmare, Dorin Popescu face un apel la solidaritate către avocați: „Dragi colegi, fac apel la solidarizare ca prin măsuri civilizate și inteligente să ne apărăm profesia și viitorul nostru”, a conchis președintele Uniunii.

Fostul președinte al Uniunii Avocaților (UA), Nina Lozan, la fel, a venit cu o reacție la acest subiect. „Acești deputați erau în aprilie de părerea că „Avocatul este figura-cheie în asigurarea drepturilor și libertăților persoanelor ce necesită asistență juridică și că normă este necesară în vederea stopării abuzurilor și arbitrariului în cazurile de arestare, aducere silită, reținere sau percheziționare a avocaților!!! Ce s-a schimbat într-un timp atât de scurt?! Timp, în care de fapt norma aceasta nu a fost pusă în aplicare pentru a se face o concluzie despre efectul ei excesiv asupra scopului și statutului de avocat”, se arată în declarația fostului președinte al UA.

Avocatul Igor Hlopețchi solicită convocarea de urgență a Consiliului Uniunii Avocaților pentru discuții pe marginea acestui subiect. „Indiscutabil este nevoie de grevă și un protest cu prezența fizică în fața Forului Legislativ la 20/01/2022.Să arătăm că breasla avocaților este o forță care trebuie trată cu respect”, a declarat Hlopețchi.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев, NewsMaker

„Furtul miliardului” a început în 2009, iar BNM a reacționat prea târziu. Ce mărturii au depus Lupu și Creangă în apărarea lui Plahotniuc

Miniștrii din partidele „Alianței pentru Integrare Europeană” nu au fost „simpli executanți” și nu au acționat la indicații din umbră ale liderilor altor formațiuni politice, iar „furtul miliardului” nu a fost un episod izolat din 2014, ci un proces declanșat încă din 2009. Declarațiile au fost făcute pe 2 februarie de doi martori, în cadrul ședinței de judecată în dosarul frauda bancară, în care este inculpat fostul președinte al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

Primul care a depus mărturie a fost fostul președinte al Parlamentului și ex-lider al PDM, Marian Lupu. Acesta a confirmat existența unor înțelegeri politice în cadrul „Alianței”, potrivit cărora funcțiile din sectorul financiar-bancar reveneau reprezentanților Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM). El a respins, însă, categoric ideea unei conduceri externe a miniștrilor.

„Miniștrii nu au fost simpli executanți. Prin urmare, liderii altor partide nu puteau oferi indicații formale sau informale miniștrilor care reprezentau alte formațiuni”, a declarat Lupu, răspunzând la întrebările apărării.

Fostul speaker a indicat drept cauză a crizei bancare „managementul defectuos și supravegherea necorespunzătoare din partea autorităților de reglementare”, și nu un complot politic.

Mai detaliate au fost declarațiile lui Ștefan Creangă — fost viceministru al Finanțelor, deputat PLDM și ex-președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. Acesta a susținut teza lui Lupu privind lipsa presiunilor din partea PDM asupra miniștrilor liberal-democrați.

Creangă a pus accent pe cronologia evenimentelor, declarând că scoaterea banilor a început cu mult înainte de 2014. „A fost o infracțiune continuă, care a început în anii 2009–2010 și s-a încheiat în 2014. Consider că introducerea administrării speciale [de către Banca Națională] a fost foarte întârziată. Aceasta trebuia introdusă încă în 2010–2011, când calitatea portofoliului de credite a început să se deterioreze radical”, a declarat martorul.

De asemenea, Creangă a comentat controversatul subiect privind garanțiile de stat, în baza cărora Banca Națională acorda credite de urgență băncilor cu probleme. Potrivit acestuia, acest mecanism era discutat cu FMI încă din 2011 și, în sine, nu era unul infracțional.

„Personal, nu pot lega decizia privind garanțiile bancare de fraudă. Este posibil să fi coincis. Dar nu văd o legătură directă între mecanismul de emitere a garanțiilor și schema propriu-zisă. Mecanismul de emitere exista în lege, trebuia doar adaptat”, a insistat el.

Pe 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a încheiat prezentarea probelor acuzării în dosarul lui Vladimir Plahotniuc, în care acesta este acuzat de complicitate la furtul miliardului. Ulterior, instanța a trecut la administrarea probelor și audierea martorilor din partea apărării.

Vladimir Plahotniuc a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Acest dosar a fost transmis de procuratură în instanță în iulie 2023.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar apoi autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află până în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci credite garantate de Guvern, în aceeași sumă care a fost furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Potrivit explicațiilor autorităților, creditele au fost necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o rată a dobânzii de 5% anual, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost incluse în datoria publică. Împreună cu dobânzile, pe parcursul celor 25 de ani, suma va ajunge la 24,5 miliarde de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: