atlanticcouncil.org

BBC: Cum și de ce Kozak a căzut în dizgrația lui Putin. Subiectul „Transnistria” este gestionat acum de alți oameni

Dmitri Kozak, care timp de două decenii a deținut funcții cheie în Kremlin și Guvern și a îndeplinit cele mai importante sarcini ale președintelui, a căzut în dizgrație după începerea invaziei Rusiei în Ucraina, comunică BBC. „Kozak a fost un susținător al unei înțelegeri negociate. Putin a ales războiul, iar pozițiile lor față de Ucraina au fost divergente”, declară BBC într-o investigație. Sursa mai declară că acum, setul de puteri ale lui Kozak este mult redus. Dintre acele domenii care i-au fost încredințate în mod oficial, nu numai Ucraina a fost retrasă, un alt bloc important – Transnistria – a fost preluat de facto și el.

În ultimii ani, Kozak a lucrat ca șef adjunct al administrației prezidențiale ruse. În această poziție, el a fost un curator cheie al direcției ucrainene, principalul obiectiv al Kremlinului în care a fost de a reintegra prin negocieri două entități controlate de separatiști pro-ruși, autoproclamate pe teritoriul regiunilor Donețk și Lugansk, înapoi în Ucraina.

După începerea invaziei armatei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, Kozak a fost îndepărtat de facto din direcția de lucru ucraineană prin decizia președintelui și exclus de pe agenda de informații, au declarat pentru BBC surse ale serviciului rus, relatează stiripesurse.ro.

Ei explică acest lucru prin nemulțumirea președintelui, care în cele din urmă și-a pierdut răbdarea, a fost dezamăgit de înțelegerea diplomatică, s-a bazat pe calea militară, în forță.

„Kozak, în calitate de birocrat, a pledat pentru continuarea lucrărilor în formatul Normandia, a negocierilor privind punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk. El credea că este nevoie de mai mult timp și că va fi posibil să se obțină un oarecare succes. Dar Papa (n. r.: așa cum mulți oficiali ruși îl numesc adesea pe Vladimir Putin) în acest moment era deja într-o altă modalitate. Într-adevăr, ceva de genul opal a apărut. La Consiliul de Securitate, el (Kozak) a fost destul de nepoliticos tăiat (n. r.: Vladimir Putin)”, a declarat sursa pentru BBC.

Ultima mențiune a lui Dmitri Kozak în contextul Donbasului și Ucrainei se referă la 21 februarie, ziua în care a avut loc o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate, la care toți participanții au vorbit în sprijinul recunoașterii independenței celor două republici, Donețk și Lugansk.

BBC nu a reușit să obțină un comentariu de la Dmitri Kozak sau de la reprezentantul său al serviciului rus. Unul dintre angajații Kremlinului a declarat pentru BBC că „formatul Minsk” și-a pierdut relevanța după 24 februarie, iar Kozak a fost cel care și-a redus activitatea în muncă.

Acum, setul de puteri ale lui Kozak la Kremlin este mult redus, a declarat interlocutorul BBC. Dintre acele domenii care i-au fost încredințate în mod oficial, nu numai Ucraina a fost retrasă. Un alt bloc important – Transnistria – a fost preluat de facto și el și predat forțelor de securitate.

„Transnistria este acum gestionată de oameni complet diferiți, care nu au nimic de-a face cu civilii. Nu există probleme de soluționare politică acolo acum”, a declarat sursa pentru BBC.

„În mod oficial, Kozak este încă în subordinea a două divizii ale Kremlinului – Departamentul pentru Cooperare Transfrontalieră și Departamentul pentru Relații Interregionale și Culturale cu Țările Străine (concentrându-se pe țările CSI)”, mai comunică BBC.

***

Numele lui Kozak este asociat cu memorandumul, propus în 2003, care prevedea crearea unei federații asimetrice cu trei subiecți (Moldova, Transnistria şi Găgăuzia). Planul Kozak stipula că viitoarea federație va avea un parlament bicameral: Camera reprezentanților (cu 71 de deputaţi) şi Senatul (cu 26 de senatori, dintre care 13 reprezentanți ai Republicii Moldova, 9 ai Transnistriei şi 4 ai Găgăuziei). Se propunea ca limba de stat să fie „moldoveneasca, iar limba oficială pe întreg teritoriul republicii federative – limba rusă”, fără a se preciza care este diferența dintre limba de stat şi limba oficială.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Angajații vor merge mai rar la controale medicale, iar companiile vor putea deschide cabinete de medicină a muncii. Propunerile Guvernului

Ministerul Sănătății își propune să modifice modul în care se realizează examenele medicale periodice pentru angajați. Potrivit unui proiect de lege, aflat în consultări publice, frecvența examenelor va fi ajustată în funcție de nivelul de risc profesional: în loc de anual, ele se vor efectua la 24 sau chiar 36 de luni. Aceasta înseamnă, potrivit autorilor, că angajații care nu sunt expuși unor riscuri majore vor merge mai rar la controale, fără ca sănătatea lor să fie pusă în pericol, iar resursele pentru supraveghere vor fi folosite mai eficient. Totodată, proiectul prevede și posibilitatea ca întreprinderile să își organizeze propriile cabinete de medicină a muncii.

„Întreprinderile și instituțiile vor avea posibilitatea de a organiza propriile cabinete de medicină a muncii, asigurând supravegherea stării de sănătate a angajaților. Totodată, se vor înființa cabinete individuale care vor presta servicii în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, contribuind la creșterea accesului acestora la servicii de specialitate de calitate”, se arată în nota informativă a proiectului.

Obiectivul general al proiectului este „protecția sănătății lucrătorilor, prevenirea și diagnosticarea rapidă a oricărei modificări în starea de sănătate asociate expunerii la riscul profesional”. Rezultatele examinărilor vor fi luate în considerare pentru aplicarea măsurilor preventive la locul de muncă, astfel încât sănătatea angajaților să fie monitorizată în mod real și adaptat fiecărui tip de profesie.

Autorii proiectului explică că aceste schimbări vor face examenele medicale periodice mult mai eficiente pentru angajații care lucrează în medii cu riscuri profesionale. În loc să fie aceleași controale pentru toți, evaluările vor fi adaptate exact la nivelul de expunere al fiecărui angajat.

Nota de fundamentare arată că aceste schimbări vor îmbunătăți coordonarea între instituțiile publice și capacitatea lor de a aplica politicile de sănătate ocupațională. Pe termen lung, ele vor preveni bolile profesionale, vor reduce costurile pentru tratament și incapacitate de muncă, și vor îmbunătăți calitatea datelor despre sănătatea angajaților.

Un alt pas important este crearea și consolidarea unui Registru național al lucrătorilor expuși riscurilor profesionale. Acesta va fi un fel de „bază de date centralizată” care va colecta, organiza și analiza informații despre expunerile profesionale și sănătatea angajaților. Potrivit proiectului, acest registru face parte din Programul național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025–2029 și va ajuta autoritățile să ia decizii mai bune pentru protecția oamenilor la locul de muncă.

Costurile pentru supravegherea sănătății lucrătorilor vor fi suportate de angajatori. Totuși, pentru ucenici și pentru examenele post-expunere profesională, serviciile vor fi acoperite din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, pentru că doar specialiștii în medicina muncii pot evalua corect impactul riscurilor asupra sănătății angajaților.

***

Organizarea și efectuarea examenelor medicale periodice este reglementată în prezent prin Hotărârea Guvernului nr. 1079/2023, care stabilește cerințele minime pentru prevenirea bolilor profesionale și transmisibile. Totuși, cadrul actual este considerat depășit și insuficient adaptat standardelor europene și internaționale.

Datele din Republica Moldova arată că, în 2024, numărul total al populației ocupate a fost de 853 900 persoane, dintre care doar 79 512 angajați, aproximativ 9,3%, au fost supuși examenelor medicale periodice, iar 98,8% dintre aceștia au fost declarați apți pentru muncă. Pentru examenele la angajare, numărul angajaților examinați a fost de 11 539 în 2024, comparativ cu 12 797 în 2023 și 11 520 în 2022, iar peste 97% dintre aceștia au fost declarați apți.

Tendința pe ultimii trei ani este descendentă, ponderea angajaților examinați medical reducându-se de la 11,7% în 2022 la 10,7% în 2024, iar procentul persoanelor neexaminate rămâne la un nivel ridicat. Cele mai mici niveluri de examinare s-au înregistrat în domeniile comerțului cu ridicata și cu amănuntul, alimentației publice, agriculturii și silviculturii, unde doar între 1,3% și 3,4% dintre angajați au beneficiat de examene periodice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: