atlanticcouncil.org

BBC: Cum și de ce Kozak a căzut în dizgrația lui Putin. Subiectul „Transnistria” este gestionat acum de alți oameni

Dmitri Kozak, care timp de două decenii a deținut funcții cheie în Kremlin și Guvern și a îndeplinit cele mai importante sarcini ale președintelui, a căzut în dizgrație după începerea invaziei Rusiei în Ucraina, comunică BBC. „Kozak a fost un susținător al unei înțelegeri negociate. Putin a ales războiul, iar pozițiile lor față de Ucraina au fost divergente”, declară BBC într-o investigație. Sursa mai declară că acum, setul de puteri ale lui Kozak este mult redus. Dintre acele domenii care i-au fost încredințate în mod oficial, nu numai Ucraina a fost retrasă, un alt bloc important – Transnistria – a fost preluat de facto și el.

În ultimii ani, Kozak a lucrat ca șef adjunct al administrației prezidențiale ruse. În această poziție, el a fost un curator cheie al direcției ucrainene, principalul obiectiv al Kremlinului în care a fost de a reintegra prin negocieri două entități controlate de separatiști pro-ruși, autoproclamate pe teritoriul regiunilor Donețk și Lugansk, înapoi în Ucraina.

După începerea invaziei armatei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, Kozak a fost îndepărtat de facto din direcția de lucru ucraineană prin decizia președintelui și exclus de pe agenda de informații, au declarat pentru BBC surse ale serviciului rus, relatează stiripesurse.ro.

Ei explică acest lucru prin nemulțumirea președintelui, care în cele din urmă și-a pierdut răbdarea, a fost dezamăgit de înțelegerea diplomatică, s-a bazat pe calea militară, în forță.

„Kozak, în calitate de birocrat, a pledat pentru continuarea lucrărilor în formatul Normandia, a negocierilor privind punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk. El credea că este nevoie de mai mult timp și că va fi posibil să se obțină un oarecare succes. Dar Papa (n. r.: așa cum mulți oficiali ruși îl numesc adesea pe Vladimir Putin) în acest moment era deja într-o altă modalitate. Într-adevăr, ceva de genul opal a apărut. La Consiliul de Securitate, el (Kozak) a fost destul de nepoliticos tăiat (n. r.: Vladimir Putin)”, a declarat sursa pentru BBC.

Ultima mențiune a lui Dmitri Kozak în contextul Donbasului și Ucrainei se referă la 21 februarie, ziua în care a avut loc o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate, la care toți participanții au vorbit în sprijinul recunoașterii independenței celor două republici, Donețk și Lugansk.

BBC nu a reușit să obțină un comentariu de la Dmitri Kozak sau de la reprezentantul său al serviciului rus. Unul dintre angajații Kremlinului a declarat pentru BBC că „formatul Minsk” și-a pierdut relevanța după 24 februarie, iar Kozak a fost cel care și-a redus activitatea în muncă.

Acum, setul de puteri ale lui Kozak la Kremlin este mult redus, a declarat interlocutorul BBC. Dintre acele domenii care i-au fost încredințate în mod oficial, nu numai Ucraina a fost retrasă. Un alt bloc important – Transnistria – a fost preluat de facto și el și predat forțelor de securitate.

„Transnistria este acum gestionată de oameni complet diferiți, care nu au nimic de-a face cu civilii. Nu există probleme de soluționare politică acolo acum”, a declarat sursa pentru BBC.

„În mod oficial, Kozak este încă în subordinea a două divizii ale Kremlinului – Departamentul pentru Cooperare Transfrontalieră și Departamentul pentru Relații Interregionale și Culturale cu Țările Străine (concentrându-se pe țările CSI)”, mai comunică BBC.

***

Numele lui Kozak este asociat cu memorandumul, propus în 2003, care prevedea crearea unei federații asimetrice cu trei subiecți (Moldova, Transnistria şi Găgăuzia). Planul Kozak stipula că viitoarea federație va avea un parlament bicameral: Camera reprezentanților (cu 71 de deputaţi) şi Senatul (cu 26 de senatori, dintre care 13 reprezentanți ai Republicii Moldova, 9 ai Transnistriei şi 4 ai Găgăuziei). Se propunea ca limba de stat să fie „moldoveneasca, iar limba oficială pe întreg teritoriul republicii federative – limba rusă”, fără a se preciza care este diferența dintre limba de stat şi limba oficială.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Iwona Piórko

Ambasadoarea UE despre proiectele în Transnistria și Găgăuzia: „Dacă nu am finanța, nu am face decât să accentuăm diferențele care există deja”

Deși în ultimii ani atât regiunea transnistreană, cât și UTA Găgăuzia au beneficiat de multiple proiecte europene, acestea rămân printre cele mai sceptice față de integrarea europeană a Republicii Moldova. Totuși, dacă Uniunea Europeană ar evita aceste regiuni vulnerabile la propagandă și dezinformare, diferențele existente riscă să se adâncească. Declarația a fost făcută de ambasadoarea UE, Iwona Piorko, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

„Dacă nu am finanța proiecte importante bazate pe aceste valori în locuri unde aceste valori ar putea avea încă nevoie de promovare, nu am face decât să accentuăm diferențele care există deja. (…) Poate că ceea ce lipsește – iar aici încerc să contribui la acest lucru – este o explicație exactă, clarificări, informații și încurajarea oamenilor să facă același lucru”, a spus oficiala.

Ambasadoarea UE a exclus totodată scenariul unui proces de aderare separat pentru teritoriul controlat de autorități.

„Există o singură Republica Moldova și avem negocieri de aderare cu Republica Moldova. Susținem eforturile de reintegrare și ne așteptăm ca Guvernul să fie din ce în ce mai hotărât în această direcție. (…) Integrarea în UE și procesul de reintegrare sunt două procese foarte distincte, dar se întăresc reciproc. Integrarea în UE nu poate fi decât de ajutor”, a mai spus Iwona Piorko.

Diplomata a subliniat și rolul dialogului între cele două maluri pentru rezolvarea disputelor politice și sociale, insistând că construirea încrederii trebuie să se întâmple în teritoriu, nu doar în birouri:

„În prima săptămână de când am venit în Republica Moldova, am promis că voi vizita fiecare regiune a țării și voi purta dialoguri, și asta fac. Sunt aici de numai trei luni, dar am vizitat deja destul de multe locuri, inclusiv Tiraspol, și la începutul anului viitor voi merge în Găgăuzia. Da, mă gândesc la autorități, dar mă gândesc și la oameni, știți, cred că ceea ce diferențiază această situație de situații similare din alte țări este faptul că oamenii se cunosc foarte bine. De pildă, dacă iei un taxi în Chișinău ai șanse mari să ai parte de un șofer bun din Tiraspol. Oamenii se cunosc, se respectă reciproc, și asta trebuie folosit ca avantaj”, a mai spus oficiala.

Întrebată de ce zonele mai eurosceptice primesc finanțări mari de la UE, ambasadoarea a explicat că Bruxelles-ul nu condiționează sprijinul financiar de atitudinile politice:

„Nu există nicio contradicție. (…) Suntem cel mai mare donator pentru dezvoltare din lume. Ceea ce diferențiază asistența noastră de cea a altora este faptul că asistența noastră se bazează pe valori. Nu determinăm țările să-și crească datoriile, iar asistența noastră se bazează pe credința în drepturile omului și în durabilitate. Așadar, oriunde aducem bani, aducem și valorile noastre”, a încheiat oficiala.

***

Amintim că în luna noiembrie, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Lilian Carp, a declarat că guvernarea nu va mai permite fraudarea proceselor electorale din Găgăuzia și căderea regiunii în mâinile unor grupări, iar alegerile pentru Adunarea Națională, programate pentru martie anul viitor, vor fi strict monitorizate de Comisia Electorală Centrală, care va aplica deciziile sau sancțiunile corespunzătoare în caz de încălcare a legislației.

În același timp, Guvernul lucrează la elaborarea unui plan de reintegrare a regiunii transnistrene în colaborare cu Uniunea Europeană și Statele Unite. Strategia nu a fost făcută publică, pentru a nu „prejudicia rezultatul final”, a explicat vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, precizând că anumite aspecte sunt sensibile și necesită un grad ridicat de discreție, iar unele procese necesită timp.

Pe măsură ce Republica Moldova avansează pe calea integrării europene, problema transnistreană și prezența ilegală a trupelor ruse în stânga Nistrului revin tot mai des în discuții. Retragerea acestora „este crucială pentru o pace durabilă”, a subliniat pe 1 decembrie, după reuniunea miniștrilor Apărării ai UE de la Bruxelles, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas.

Tot luna trecută, premierul Alexandru Munteanu a anunțat de la Bruxelles că Chișinăul poartă discuții cu partenerii europeni și americani pentru elaborarea unui plan de reintegrare a țării, fără a oferi, însă, detalii suplimentare. Potrivit estimărilor speakerului Igor Grosu, costurile acestei reintegrări s-ar ridica la aproximativ jumătate de miliard de euro pe an.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: