Ce structuri de stat continuă să fie controlate de oamenii desemnați de democrați
Coaliția dintre blocul ACUM și Partidul Socialiștilor, care a venit la guvernare acum o lună și jumătate, a anunțat că sarcina sa principală este «dezoligarhizarea țării». Demisiile conducătorilor structurilor de forță și ai altor instituții importante ale statului au început, practic, din primele zile de guvernare a coaliției. Unii au demisionat benevol. Cu toate acestea, multe structuri influente ale statului sunt și acum conduse de oamenii desemnați de fosta guvernare. NM relatează, care «fotolii înalte» și instituții rămân încă «sub democrați».
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)
Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 12 membri. În afară de judecătorii care sunt aleși, în Consiliu mai au dreptul să fie procurorul general, ministrul justiției și președintele Curții Supreme de Justiție. Conform legii, CSM este autoritatea supremă a comunității judecătorilor, care organizează activitatea sistemului judiciar și este garanție a independenței sale.
După schimbarea guvernării, membrii CSM l-au demis pe Victor Micu, președintele Consiliului. Însă el a rămas membru al CSM.
Componența Consiliului a rămas aceeași, un membru nou al CSM a devenit doar Olesea Stamate, ministrul justiției din guvernul Maiei Sandu.
Stamate consideră că CSM poate curăța sistemul judiciar «de sine stătător». Totodată, Stamate a recunoscut că s-a gândit la o eventuală schimbare a membrilor CSM, «însă pentru aceasta, trebuie mai întâi să fie modificată Constituția». Dacă CSM nu va reuși să facă ordine în instituție, atunci ministerul se va gândi cum să reformeze această structură, a mai spus ea.
La sfârșitul lunii iulie, CSM l-a suspendat, temporar, din funcție pe Ion Druță, președinte al Curții Supreme de Justiție, învinuindu-l de «acțiuni ilegale în raport cu judecătorii». La 24 iulie însă Curtea de Apel Chișinău a anulat această decizie a Consiliului Superior al Magistraturii. Nici Procuratura Generală nu a constatat niciun temei pentru deschiderea unui dosar împotriva lui Druță.
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP)
Consiliul Superior al Procurorilor, la fel ca și CSM, este compus din 12 membri și este o garanție a independenței și a imparțialității procurorilor. Din Consiliu fac parte, în virtutea funcției, procurorul general, procurorul-șef al Găgăuziei, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiției. La fel, din Consiliu mai fac parte reprezentanți ai societății civile, desemnați de parlament, președinte și Academia de Științe. Ceilalți membri sunt aleși din rândul procurorilor.
Majoritatea membrilor Consiliului a rămas aceeași.
La 11 iulie, Eduard Harunjen a demisionat din funcția de procuror general, numindu-l procuror general interimar pe adjunctul său Igor Popa.
La 19 iulie, parlamentul a adoptat în două lecturi amendamente la Legea cu privire la procuratură, care îi permit președintelui să numească procurorul general interimar la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Din cauza neîncrederii față de componența actuală a Consiliului, parlamentul i-a oferit președintelui dreptul de a respinge candidatura procurorului general interimar care îi este propusă, după care un alt candidat poate fi propus de către parlament.
Pentru numirea procurorului general conform legii, Consiliul trebuie să organizeze concurs.
Consiliul Superior al Procurorilor este una dintre instituțiile cele mai criticate de noua guvernare. Cu toate acestea, noua guvernare nu are un răspuns clar la întrebarea, cum trebuie reformat Consiliul.
Banca Națională
Banca Națională este condusă în continuare de Octavian Armașu, numit de democrați în această funcție în luna noiembrie anul trecut. Până la aceasta, Armașu a fost ministru al finanțelor în guvernul lui Pavel Filip.
Demiterea guvernatorului Băncii Naționale a fost în lista măsurilor prioritare ale blocului ACUM. Deputații blocului au înregistrat în parlament un proiect de lege care a simplificat procedura de demitere a șefului BNM.
Însă proiectul de lege a fost criticat de FMI. Fondul s-a declarat împotriva propunerii ACUM de a-l demite pe guvernatorul BNM prin simpla majoritate a deputaților și nu prin voturile a două treimi ale aleșilor poporului, așa cum prevede legislația în vigoare.
După aceasta, deputații ACUM nu au revenit la proiectul de lege.
Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA)
La sfârșitul lunii decembrie anul trecut, parlamentul a numit trei membri noi ai CCA: Corneliu Mihalache, deputat democrat, Iulian Roșca, șef al Direcției juridică și reglementări a CCA și Lidia Vizir, director adjunct al Direcției generale licențiere, autorizare și monitorizare a CCA.
În total, CCA are nouă membri, care sunt aleși pentru un termen de șase ani.
Și schimbarea conducerii CCA făcea parte din «pachetul de dezoligarhizare» al ACUM.
La începutul lunii iulie, comisia parlamentară de profil a dat aviz negativ raportului despre activitatea CCA în anul 2018 și a cerut demisia membrilor CCA. La fel, comisia a creat un grup de lucru condus de deputatul ACUM Lilian Carp. Comisia a fost împuternicită să verifice dacă membrii CCA corespund funcțiilor lor.
Cu aceasta, procesul de dezoligarhizare a CCA a fost stopat. Nimeni dintre membrii Consiliului nu a demisionat. CCA continuă să funcționeze în vechea componență.
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE)
În luna februarie curent, vechea componență a parlamentului a reușit să numească patru din cinci directori ai ANRE. Conducători ai acestei instituții au devenit Ștefan Creangă și Eugen Carpov, deputați din cadrul majorității formate de către democrați, Octavian Calmâc, ex-ministru al economiei în guvernul Filip și Veaceslav Untilă, președinte al Curții de Conturi. În aceeași zi, Untilă a fost numit președinte al ANRE.
Al cincilea fotoliu din componența consiliului de directori al ANRE a rămas vacant.
La începutul lunii iulie, comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe a anunțat concurs pentru această funcție. Subiectul demisiei altor directori ai ANRE nu a fost abordat în parlament.
La 30 noiembrie 2018, democrații l-au numit în funcția de președinte al Consiliului Concurenței pe Marcel Răducan, deputat PDM, ex-ministru al dezvoltării regionale și construcțiilor (în aceeași zi, Armașu a fost numit guvernator al BNM).
Noii membri ai plenului Consiliului Concurenței (organul de conducere al Consiliului) au devenit Ala Popescu, secretar general de atunci al parlamentului și Viorel Moșneaga, director general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (el a activat în această funcție timp de un an și jumătate, iar mai devreme, a condus Agenția Achiziții Publice).
Acum câteva zile, Marcel Răducan a prezentat în parlament raportul anual cu privire la activitatea Consiliului Concurenței. Deputații au criticat activitatea instituției, declarând că, ținând cont de situația de pe piață și de creșterea numărului de monopoluri, Consiliul nu face nimic. Însă niimeni nu a cerut demiterea democratului Răducan.
Serviciul Fiscal de Stat
Serviciul Fiscal de Stat al Moldovei este condus, din anul 2016, de către Sergiu Pușcuța. În ani diferiți, el a fost președinte al Centrului Național Anticorupție, președinte al Uniunii Asiguratorilor din Moldova și director general al companiei JLC.
Răspunzând la întrebările jurnaliștilor, în cadrul unei conferințe de presă din 23 iulie, Natalia Gavrilița, actualul ministru al finanțelor, a spus că nu intenționează să opereze modificări de cadre în Serviciul Fiscal de Stat.
Curtea de Conturi
În luna februarie curent, în calitate de președinte al Curții de Conturi a fost numit Marian Lupu, vicepreședinte al Partidului Democrat.
La începutul lunii iunie, el a spus jurnaliștilor că a părăsit rândurile partidului atunci când a preluat conducerea Curții de Conturi și că nu primește indicații de la fosta conducere a partidului, deși a păstrat relații prietenești cu foștii colegi de partid.
Noua guvernare nu a făcut deocamdată nimic pentru a schimba conducerea Curții de Conturi.