Găgăuzia nu mai este sub influența lui Șor? Constantinov: „Statul a făcut totul”

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, a declarat că nu mai vede influența lui Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în Republica Moldova, în această regiune. La ediția din 5 noiembrie a emisiunii „Novaya nedelea” de la TV8, Constantinov a spus că „statul a făcut totul pentru a-l exclude din Găgăuzia sau chiar din republică”.

În timpul emisiunii, prezentatorul TV l-a întrebat pe Constantinov dacă este posibil ca astăzi Găgăuzia să iasă din influența lui Șor și să înceapă un dialog cu autoritățile de la Chișinău.

„Sunt în totalitate sigur că statul a făcut totul pentru a-l exclude din Găgăuzia sau chiar din republică. Eu nu văd aici, deja nimeni nu vede acțiunile lui Șor aici. Se pare deja că nici organele republicii nu văd”, a fost răspunsul președintelui Adunării Populare a Găgăuziei.

La precizarea dacă într-adevăr nu mai vede influența lui Șor în Găgăuzia, Constantinov a răspuns: „Nu”.

***

Actualmente, Găgăuzia este condusă preponderent de exponenți ai politicianului fugar Ilan Șor, care este condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde de justiție în Rusia. Șor a început să controleze practic autonomia după ce candidata sa, Evghenia Guțul, a câștigat alegerile pentru funcția de bașcan din 2023. Astfel, relația dintre Comrat și Chișinău este una tensionată, marcată de acuzații reciproce.

Între timp, în august 2025, magistrații Judecătoriei Chișinău au condamnat-o pe Evghenia Guțul la 7 ani de închisoare, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. În prezent, Guțul este deținută în penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

Pe 23 octombrie 2025, șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a fost la Comrat pentru discuții cu conducerea autonomiei găgăuze, vizând organizarea viitoarelor alegeri și dialogul cu Chișinăul, potrivit presei locale. După vizită, Constantinov a declarat că „serviciul de securitate a dorit să afle situația din Găgăuzia, inclusiv starea de spirit după alegeri (nota red. parlamentare)”. „Alegerile s-au încheiat și nu are rost să discutăm despre modul în care s-au desfășurat. Greșeli apar în toate alegerile”, a adăugat el. Totodată, Adunarea Populară a aprobat componența reprezentanților săi în grupul de lucru pentru funcționalitatea regiunii, a informat Constantinov.

De menționat că mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei expiră pe 12 noiembrie. Potrivit Statutului Găgăuziei (echivalentul Constituției), alegerile pentru noua Adunare Populară trebuie organizate în prima duminică după expirarea mandatului precedent. Prin urmare, scrutinul ar trebui să aibă loc pe 16 noiembrie. Data este aprobată de Adunarea Populară, însă acest lucru nu s-a întâmplat până acum, deși termenul limită a fost 16 septembrie — cu cel puțin 60 de zile înainte de alegeri.

***

Dmitrii Constantinov a fost ales în funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei în februarie 2022.

În aprilie 2024, Constantinov a rămas fără pașaport diplomatic, după ce a revenit din Rusia, unde s-a întâlnit cu politicianul condamnat pentru fraudă bancară, Ilan Șor. La întrevederea, la care a participat și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost anunțată crearea blocului politic „Victoria”, condus de Șor.

Totuși, în mai 2025, Judecătoria Chișinău a obligat Ministerul Afacerilor Externe să restituie pașaportul diplomatic președintelui Adunării Populare a Găgăuziei, Dimitri Constantinov. Decizia a fost pronunțată de către un complet de judecată de la sediul sectorului Râșcani, care i-a dat dreptate lui Constantinov.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Ministerul Educației va cere Comratului anularea așa-zisei „legi a educației”: „Autonomia nu poate institui standarde proprii”

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a criticat așa-numita „lege a educației” din Găgăuzia, adoptată recent de Adunarea Populară de la Comrat, menționând că MEC este singura autoritate care poate aproba standardele educaționale de stat. Instituția a menționat că actul normativ nu a fost consultat prealabil cu MEC și a precizat că va solicita anularea sa.

MEC a transmis, într-un comunicat, că actul normativ local în domeniul educației „încalcă grav” prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice.

Potrivit art. 39 din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, Ministerul Educației și Cercetării este singura autoritate publică investită cu competența legală de a defini, elabora și aproba standardele educaționale de stat. În același sens, doar Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit juridic să aprobe planul-cadru de învățământ și implicit lista disciplinelor școlare”, a menționat instituția.

Totodată, ministerul a făcut trimitere la decizia Curții Constituționale din 10 decembrie 2013, în care se menționează că, „pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorităților publice centrale”. Prin aceeași decizie, Înalta Curte a subliniat că „promovarea politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației”.

Prin urmare, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale”, a adăugat ministerul.

MEC a subliniat că susține inițiativele de învățare a limbii găgăuze și a poporului găgăuz, însă „aceste proiecte nu pot fi promovate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne și nici nu trebuie să aducă atingere principiului egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie”.

Mai mult, nota explicativă a proiectului afirmă că așa numită lege este menită să „creeze o bază juridică pentru restabilirea obiectivității științifice în procesul de predare a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz, precum și a „Istoriei românilor și a istoriei universale” în instituțiile de învățământ general din Găgăuzia”, ceea ce reprezintă o ingerință directă asupra disciplinei „Istoria românilor și universală” prevăzută de curricula națională și contravine principiilor unității spațiului educațional al Republicii Moldova. Fără a nega prevederile legislației privind statutul special al Găgăuziei care permit Adunării Populare să adopte legi, subliniem că această competență nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative”, a spus Ministerul Educației.

Totodată, MEC a spus că așa-numita „lege a educației” a fost adoptată fără consultare prealabilă cu ministerul, catalogând acest lucru drept o încălcare a principiilor fundamentale ale procesului legislativ.

Ministerul Educației a mai precizat că urmează să analizeze „în detaliu” conținutul actului adoptat raportat la prevederile cadrului legal național și va solicita Adunării Populare a Găgăuziei anularea legii.

Precizăm că, pe 3 noiembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, în lectură finală, cu majoritate de voturi, așa-numita „lege a educației”.

Potrivit presei locale, documentul a fost elaborat de Direcția Generală a Educației din autonomie. Potrivit autorilor, acesta are scopul de a moderniza sistemul educațional, ținând cont de standardele naționale și de particularitățile culturale ale regiunii.

Un element-cheie este consolidarea rolului limbii găgăuze, studierea acesteia urmând să devină obligatorie pentru toți elevii, indiferent de limba de instruire.

Printre principalele prevederi ale actului normativ se numără:

  • predarea limbii și literaturii găgăuze, a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz în toate școlile din regiune;
  • dreptul elevilor de alte naționalități de a studia limba maternă, în cazul în care există un număr suficient de doritori și resurse în instituția de învățământ;
  • crearea condițiilor pentru studierea limbii găgăuze, inclusiv extinderea numărului de discipline predate în limba găgăuză, editarea manualelor și organizarea cursurilor pentru cadrele didactice;
  • organizarea de activități extracurriculare (concursuri, seri literare etc.) în limbile oficiale ale autonomiei;
  • indicarea denumirilor instituțiilor de învățământ în limbile găgăuză, română și rusă (și în prezent, în autonomie, plăcuțele de pe școli sunt redactate în cele 3 limbi).

Un punct separat al legii este dedicat educației civice și patriotice. Articolul 17 prevede că aceasta are ca scop formarea identității naționale, respectului față de organizarea statală, patrimoniul istoric, limba, cultura și tradițiile poporului găgăuz, precum și ale celorlalte popoare care locuiesc în Republica Moldova.

Instituțiile de învățământ trebuie să includă în programă activități privind „păstrarea adevărului istoric”, cultivarea mândriei pentru realizările strămoșilor și conștientizarea importanței patrimoniului istoric. Elevilor li se propune să participe la evenimente dedicate promovării cunoștințelor istorice, dezvoltării inițiativelor de cercetare și documentare, precum și la proiecte de importanță publică.

În context, în aprilie 2025, în școlile din autonomie se desfășoară așa-numitele „careuri patriotice”. Majoritatea dintre ele au fost dedicate victoriei URSS în cel de-al doilea război mondial, participării găgăuzilor la acesta, precum și organizării acțiunii „Regimentul nemuritor”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: