Foto: Vasile Tarlev, Igor Dodon, Vladimir Voronin

Blocul „Patriotic” depășește PAS în intențiile de vot, în ajunul alegerilor? Sondaj iData

În viitorul Parlament ar putea accede patru formațiuni: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Blocul electoral „Patriotic”, „Partidul Nostru” și Blocul „Alternativa”. Blocul „Patriotic” ar devansa ușor PAS doar cu voturile din interiorul Republicii Moldova. Asta arată rezultatele unui sondaj prezentat pe 8 septembrie de compania sociologică iData.

Sondajul a arătat că Blocul electoral „Patriotic” ar obține 25,2% din voturi din numărul total al respondenților, în timp ce formațiunea de guvernământ PAS ar acumula 24,3%. Directorul iData, Mihai Bologan, a precizat că rezultatele au fost recalculate ținând cont de structura reală a alegătorilor care se prezintă la vot. În plus, sondajul nu ia în calcul voturile diasporei.

Dacă sunt luați în considerare doar cei care și-au decis deja opțiunea de vot, diferența se reduce la minimum: Blocul „Patriotic” ar fi susținut de 36% dintre alegători, iar PAS de 34,7%. O asemenea diferență nesemnificativă se încadrează în marja de eroare statistică, ceea ce indică o competiție strânsă între liderii cursei.

În Parlament ar mai putea accede „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatîi, care acumulează 5,9% din totalul participanților la sondaj, precum și Blocul „Alternativa”, pentru care sunt gata să voteze 5,5% din totalul respondenților și 7,9% dintre cei care și-au stabilit deja alegerea.

Restul formațiunilor politice, potrivit sondajului, nu trec pragul electoral. Cel mai aproape de acesta se află Partidul Social Democrat European (PSDE), cu un rezultat de 3,9% printre alegătorii care și-au stabilit opțiunea de vot.

Conform calculelor iData, bazate pe voturile alegătorilor care și-au stabilit opțiunea și fără a lua în considerare votul diasporei și regiunii transnistrene, Blocul „Patriotic” ar obține 42 de mandate. Iar cel mai apropiat concurent al său, PAS, ar acumula 40 de mandate. Alte două forțe politice care ar intra în Parlament sunt „Partidul Nostru”, care ar putea obține 10 mandate, și Blocul „Alternativa” cu 9 mandate. Totuși, Bologan consideră că diaspora ar putea aduce PAS încă 7 mandate.

Factorul-cheie al alegerilor parlamentare rămâne a fi rata ridicată a alegătorilor indeciși. 30% dintre respondenți au declarat că nu au hotărât pentru cine vor vota.

Acesta este al doilea sondaj iData din actualul ciclu electoral, care a fost realizat în perioada 20 august-3 septembrie pe un eșantion de 1 059 de respondenți. Marja maximă de eroare constituie ±2,9%.

***

Alegerile parlamentare vor fi organizate pe 28 septembrie, iar campania electorală a demarat oficial pe 29 august.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: