Blocul Unirea Națiunii se retrage din cursa electorală, în favoarea PAS: au semnat un acord

Blocul electoral „Blocul Unirea Națiunii” (BUN) se retrage din cursa electorală și își anunță susținerea pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Anunțul a fost făcut pe 22 septembrie în timpul unei conferințe de presă.

Liderul PAS Igor Grosu a spus că decizia este „un răspuns la multiplele și frecventele chemări către forțele politice pro-europene de a-și uni eforturile în procesul de integrare europeană”. „Urmare a discuțiilor, analizelor, la rece, am ajuns să vă prezentăm o inițiativă comună, o decizie comună pe care o vom întări prin semnăturile noastre”, a spus Grosu.

Valentin Dolganiuc, liderul Partidului Reîntregirii Naționale „Acasă” – formațiune care face parte din Blocul Unirea Națiunii, a dat citire „declarației comune privind acordul de colaborare politică PAS-BUN”. Potrivit declarației, BUN și PAS „recunosc necesitatea urgentă de a colabora pentru a asigura un viitor proeuropean, stabil și democratic” și „își propun consolidarea unității în fața provocărilor interne și externe, recunoscând că doar împreună pot asigura un parcurs stabil și prosper pentru societatea moldovenească”.

Astfel, potrivit declarației, Blocul se va retrage din cursa electorală pentru alegerile din 28 septembrie 2025, „oferind susținerea sa fermă pentru PAS, având în vedere capacitatea acestuia de a obține un rezultat necesar pentru continuarea procesului de integrare în UE”. În același timp, „BUN se angajează să mobilizeze electoratul unionist, să susțină PAS, subliniind importanța unui vot consolidat pentru prevenirea revenirii forțelor pro-ruse”. De cealaltă parte, PAS se angajează să implementeze politici „educaționale, culturale și informaționale, care să reflecte și să promoveze adevărul istoric și valorile identitare românești”. Totodată, potrivit declarației, PAS „se angajează să încheie un acord de colaborare privilegiat cu România având ca obiectiv dezvoltarea unui spațiu economic, social, educațional și cultural comun”.

„Chemarea noastră, exemplul nostru de astăzi este unul sincer, curat, către toți politicienii și către toți actorii electorali”, a declarat Grosu.

***

Blocul electoral „Blocul Unirea Națiunii” este format din Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă”, condus de Valentin Dolganiuc, și Partidul Național Liberal, condus de Mihail Severovan. Blocul intrase în cursa pentru parlamentare cu un obiectiv ambițios: să declare Republica Moldova „al doilea stat românesc” și să apropie mai rapid țara de Uniunea Europeană prin reunificarea spațiului național românesc.

Lista blocului cuprindea 79 de candidați. Cap de listă era Aurelian Silvestru – scriitor, psiholog, publicist, pedagog, Cavaler al Ordinului Republicii Moldova și director al Liceului de Creativitate și Inventică „Prometeu-Protalent” din Chișinău. Pe locul doi – Anatol Țăranu, istoric, comentator politic și fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova. Pe locul trei – Valentin Dolganiuc, analist politic, fost deputat în primul Parlament și în următoarele două legislaturi, ex-viceprim-ministru și semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova.

Partidul Acțiune și Solidaritate a câștigat alegerile parlamentare anticipate din 2021 cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. PAS a inclus în lista sa electorală și doi reprezentanți ai formațiunii Platforma „DA”, care, la scurt timp, a fost exclusă din Blocul „Împreună”.

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

SIS

Ce pot face moldovenii după scurgerea datelor personale? Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal explică

Instituțiile care dețin și gestionează bazele de date sunt responsabile de protejarea informațiilor personale, iar cetățenii care consideră că le-au fost afectate datele în urma atacului cibernetic asupra sistemelor guvernamentale pot cere explicații de la operatorii responsabili. Precizările au fost făcute de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) miercuri, 29 octombrie, într-un comunicat.

Potrivit Centrului, Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a notificat instituția despre incidentul de securitate. CNPDCP precizează că nu gestionează bazele de date vizate și nu este responsabil de asigurarea securității acestora. Această obligație revine instituțiilor care administrează sistemele informaționale și care trebuie să implementeze măsuri pentru a preveni accesul neautorizat la date.

Când trebuie instituțiile să informeze cetățenii

CNPDCP a amintit că, potrivit legislației privind protecția datelor cu caracter personal, instituțiile responsabile trebuie să notifice Centrul despre încălcările de securitate fără întârzieri nejustificate și, dacă este posibil, în cel mult 72 de ore de la momentul în care au aflat despre incident.

De asemenea, dacă o încălcare a securității datelor poate prezenta un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor, instituția responsabilă trebuie să informeze cetățenii vizați fără întârzieri nejustificate. Dacă informarea fiecărei persoane în parte presupune un efort disproporționat, aceasta poate fi făcută public sau printr-o altă metodă la fel de eficientă.

CNPDCP a menționat că Agenția de Guvernare Electronică a întreprins măsuri pentru informarea cetățenilor prin intermediul canalelor publice de comunicare.

Ce pot face cetățenii

„Divulgarea neautorizată a datelor cu caracter personal poate expune persoanele vizate anumitor riscuri (cum ar fi furtul de identitate, fraude financiare, tentative de manipulare prin inginerie socială și alte abuzuri). Totuși, producerea unui incident de securitate nu înseamnă în mod automat că datele afectate vor fi utilizate în scopuri frauduloase. Evaluarea riscurilor trebuie să se bazeze pe informațiile confirmate și pe rezultatele verificărilor autorităților competente”, a menționat CNPDCP.

Pentru a se proteja, cetățenii sunt îndemnați să fie atenți la apelurile, mesajele și e-mailurile suspecte, să nu divulge parole sau coduri de autentificare și să nu acceseze linkuri primite în mod neașteptat. De asemenea, aceștia sunt sfătuiți să verifice solicitările neobișnuite contactând direct instituția sau banca prin canalele oficiale.

În cazul în care o persoană suspectează că datele sale au fost folosite fără autorizare sau că este ținta unei tentative de fraudă, aceasta poate sesiza poliția, banca, CNPDCP sau autoritățile responsabile de securitatea cibernetică.

Persoanele care consideră că au fost vizate de incident pot, de asemenea, să se adreseze operatorului responsabil pentru a cere clarificări și pentru a-și exercita drepturile prevăzute de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

Amintim că, pe 28 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, în urma atacului cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale, au fost extrase neautorizat date aferente unui număr de aproximativ 750 000 de IDNP-uri. Informațiile vizate includ date de identificare (nume, prenume, data și locul nașterii), date despre membri ai familiei de gradul 1, statutul de asigurat, medic de familie, prestații sociale, pensii, dizabilitate, permisul de conducere, fotografie, vehicule și companii deținute sau administrate, precum și informații financiare, inclusiv IBAN, datorii fiscale și istoric plăți MPay. Totodată, instituția a precizat că datele aferente cardurilor nu au fost afectate.

Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a declarat că datele extrase de hackeri nu pot fi folosite direct în scopuri infracționale. În schimb, escrocii pot contacta cetățenii, prezentându-se drept reprezentanți ai băncii, ai vămii sau ai altor organe, adresându-li-se pe nume și prenume și oferindu-le alte detalii din cele sustrase, pentru a solicita date suplimentare, care „sunt deja periculoase”.

Între timp, la ședința Guvernului din 29 octombrie, prim-ministrul Vasile Tofan a anunțat că directoarea AGE, Nicoleta Colomeeț, va pleca din funcție. Oficialul a precizat că interimatul va fi asigurat de Artiom Cociu și a subliniat că, în această perioadă, AGE trebuie să pună accent mai mare pe securitatea serviciilor digitale.

La aceeași reuniune a Cabinetului de miniștri, Vasile Tofan a mai spus că Republica Moldova este ținta unor atacuri cibernetice de amploare. Potrivit lui, autoritățile au indicii despre „o campanie mai largă, cu implicarea unor actori statali străini”, iar serviciile competente investighează inclusiv implicarea acestora în incidentul recent.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: