Mercedes la preț de 1 leu, pensia întrece salariul. Averea candidaților Blocului Unirea Națiunii la parlamentare (DOC)

Blocul electoral „Blocul Unirea Națiunii” (BUN) a intrat în cursa pentru parlamentare cu un obiectiv ambițios: să declare Republica Moldova „al doilea stat românesc” și să apropie mai rapid țara de Uniunea Europeană prin reunificarea spațiului național românesc. Lista lor, care cuprinde 79 de candidați, îi aduce în prim-plan pe foști deputați și semnatari ai Declarației de Independență, dar și juriști, medici și chiar un mecanic. Pe lângă promisiunile făcute, aceștia au pus pe masa CEC și declarațiile de avere și interese. NM a analizat veniturile și averile primilor cinci candidați ai BUN – cei care, dacă vor obține mandate de deputați, promit să transforme obiectivele formațiunii din promisiuni electorale în realitate.

Silvestru: Salariu și pensie – peste un milion, economii – modeste

Cap de listă al Partidului BUN la alegerile parlamentare este Aurelian Silvestru – scriitor, psiholog, publicist, pedagog, Cavaler al Ordinului Republicii Moldova și director al Liceului de Creativitate și Inventică „Prometeu-Protalent” din Chișinău.

Pentru anul 2024, Silvestru a declarat venituri de peste 567 de mii de lei din salariul primit de la Liceului „Prometeu”, la care se adaugă aproape 6 700 de lei obținuți din publicații și 372 de mii de lei din alocații nominale și pensie. Soția sa a raportat, la rândul ei, un salariu de aproape 568 de mii de lei și o pensie de 350 de mii de lei. De asemenea, familia a inclus în declarația de avere și pensia de peste 40 de mii de lei a soacrei candidatului, aflată la întreținere.

În proprietatea familiei se află două terenuri – unul agricol, din 2003, și unul extravilan, din 2004 – evaluate împreună la aproape 39 de mii de lei. Totodată, Aurelian Silvestru declară o casă de locuit de 117 m², dobândită în 2017 și estimată la 450 de mii de lei, precum și o debara de 4 m², evaluată la circa 11 mii de lei.

Candidatul mai declară economii: peste 63 de mii de lei pe cardul salarial și aproximativ 55 de mii de lei pe cardul de pensie.

Silvestru Aurelian by EcaterinaNaconecinîi

Țăranu: donații – de peste două ori mai mari decât veniturile

Pe locul doi pe lista BUN se află Anatol Țăranu, istoric, comentator politic și fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova.

Pentru anul 2024, Țăranu declară venituri modeste: puțin peste 31 de mii de lei din salarii și 12 mii de lei din pensie. La acestea se adaugă 100 de mii de lei, declarate la rubrica „donații și moșteniri”. Soția sa a raportat, la rândul ei, venituri reduse – 15 mii de lei din salariu.

Candidatul BUN nici terenuri, nici mașină și nici economii. Declară, însă, o locuință de 60 m², dobândită în 2018 și evaluată la 300 de mii de lei, din care deține o cotă-parte de ½.

Ţăranu Anatolie by EcaterinaNaconecinîi

Dolganiuc: terenuri, case și un Mercedes – toate la preț de 1 leu

Pe locul trei pe lista BUN se află Valentin Dolganiuc – analist politic, fost deputat în primul Parlament și în următoarele două legislaturi, ex-viceprim-ministru și semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova. În prezent, acesta este președinte al Partidului Reîntregirii Naționale „Acasă”.

Conform declarației de avere depuse la CEC, în 2024 Dolganiuc a obținut venituri de aproape 114 mii de lei din salariul la compania WVP-ASIG-SERV SRL. La acestea s-au adăugat circa 33 de mii de lei din pensie și aproximativ 6 mii de lei din alocații nominale pentru merite deosebite față de stat.

Candidatul declară două terenuri intravilane, dobândite în 1973 și 2009, fiecare cu valoarea simbolică de 1 leu. Tot la preț simbolic, el a indicat și două case de locuit, de 55 m² și 101 m², intrate în proprietate în aceeași perioadă.

Din 1996, Dolganiuc deține ¼ cotă-parte dintr-un apartament de 111 m², evaluat la peste 586 de mii de lei. În declarație figurează și o „altă avere imobilă” de 17 m², trecută, la fel, cu valoarea de 1 leu.

În garaj, politicianul are un Mercedes E200 fabricat în 2015 și cumpărat în 2021, pentru care a indicat tot suma de 1 leu. În dreptul justificării pentru diferența dintre valoarea declarată și cea de piață a notat: „Cererea și oferta dictează prețul”.

De asemenea, Dolganiuc deține 10% din acțiunile companiei WVP-ASIG-SERV SRL, evaluate la 100 de mii de lei.

Dolganiuc Valentin by EcaterinaNaconecinîi

Iuri-Apostol: pensia bate salariul de șapte ori. În garaj, cu VAZ din ’83

Pe locul patru pe lista BUN se află Iuri-Apostol Andrei, matematician de profesie și director al companiei CAPS SRL.

Pentru anul 2024, acesta declară un salariu modest, de aproape 14 mii de lei, de la firma pe care o conduce, precum și o pensie de peste 92 de mii de lei. Veniturile familiei sunt completate de pensia soției, în valoare de peste 59 de mii de lei.

Familia deține, din 1987, un apartament de 71 m², evaluat oficial la puțin peste 1 300 de lei.

În garaj, candidatul BUN păstrează un autoturism VAZ 21013, fabricat în 1983 și care este estimat la 10 mii de lei.

Iuri Apostol Andrei by EcaterinaNaconecinîi

Arseni: venituri modeste, casă și vilă – în proprietate

Pe locul cinci pe lista Blocului Unității Naționale (BUN) candidează Alexandru Arseni – jurist de profesie, fost deputat în primul Parlament și semnatar al Declarației de Independență.

Pentru anul 2024, Arseni a raportat venituri de aproximativ 120 de mii de lei din salariul de la Universitatea de Stat din Moldova.

La capitolul proprietăți, candidatul declară două terenuri intravilane, o vilă pe care o deține din 1993 și pe care o evaluează la 100 de mii de lei, precum și o casă de locuit intrată în posesia sa în 2010, cu o valoare declarată de 500 de mii de lei.

În garaj, din 2010, Arseni are un automobil Renault, estimat la 100 de mii de lei.

Arseni Alexandru by EcaterinaNaconecinîi

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Maia Sandu a transmis condoleanțe familiei lui Ilie Ilașcu: „Un erou al Mișcării de Eliberare Națională”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis condoleanțe familiei și apropiaților lui Ilie Ilașcu, fost deținut politic al regimului de la Tiraspol care a decedat. Potrivit șefei statului, curajul lui Ilie Ilașcu „l-a transformat într-un simbol al rezistenței împotriva regimului separatist din stânga Nistrului și al afirmării identității românești”.

„A plecat dintre noi Ilie Ilașcu, un adevărat erou al Mișcării de Eliberare Națională, care a luptat cu toată ființa sa pentru libertate, pentru românism. Curajul său l-a transformat într-un simbol al rezistenței împotriva regimului separatist din stânga Nistrului și al afirmării identității românești. Transmit sincere condoleanțe familiei îndurerate și celor apropiați. Dumnezeu să-l odihnească în pace”, se arată în mesajul președintei Republicii Moldova.

Decesul lui Ilie Ilașcu a fost anunțat în seara zilei de 17 noiembrie, pe pagina sa de Facebook, într-un mesaj semnat de familie. Potrivit aceluiași mesaj, cei care doresc să îi aducă un ultim omagiu sunt așteptați la o biserică din București.

Ilie Ilașcu a împlinit în luna iulie 73 de ani. Potrivit Moldova1, el era stabilit de mai mulți ani în România. S-a stabilit la București la scurt timp după ce a fost eliberat, în mai 2001, din detenția ilegală de la Tiraspol.

Ilie Ilașcu s-a născut în satul Taxobeni, raionul Fălești. S-a numărat printre fondatorii Mișcării de Eliberare Națională și a condus, până în 1992, filiala Frontului Popular din Moldova de la Tiraspol.

Potrivit Moldova1, războiul de la Nistru l-a prins cu arma în mâini, fiind participant direct la luptele armate de pe Nistru, în calitate de comandant al unor trupe cu destinație specială ale Ministerului Securității Naționale al Republicii Moldova. Pe 2 iunie 1992, el, Andrei Ivanțoc, Alexandru Leșco și Tudor Petrov-Popa au fost arestați de forțele speciale ruse, un an mai târziu fiind condamnat la moarte de către o instanță nerecunoscută din stânga Nistrului. Ilie Ilașcu a stat în pușcăriile transnistrene din 1992 până în 2001, în condiții extrem de dificile. Pe 5 mai 2001, în urma insistenței Adunării Parlamentare a Consiliului Europeni și Uniunii Europene, Ilașcu a fost transferat la Chișinău și predat serviciilor secrete ale Republicii Moldova și României. În 2004, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în cauza „Ilașcu și alții c. Moldova și Rusia”, reținând responsabilitatea Federației Ruse și a R. Moldova pentru tortură, privațiune ilegală de libertate și încălcarea dreptului la corespondență.

Ilia Ilașcu a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova în două legislaturi: 1994 – 1998 și 1998 – 2000, precum și senator în România în două mandate: 2000 – 2004 și 2004 – 2008. Între 2001 și 2008, a fost membru titular al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din partea delegației României.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: