Alegeri 2025

Mercedes la preț de 1 leu, pensia întrece salariul. Averea candidaților Blocului Unirea Națiunii la parlamentare (DOC)

Ecaterina Arvintii
| 16 septembrie, 2025
10:25

Blocul electoral „Blocul Unirea Națiunii” (BUN) a intrat în cursa pentru parlamentare cu un obiectiv ambițios: să declare Republica Moldova „al doilea stat românesc” și să apropie mai rapid țara de Uniunea Europeană prin reunificarea spațiului național românesc. Lista lor, care cuprinde 79 de candidați, îi aduce în prim-plan pe foști deputați și semnatari ai Declarației de Independență, dar și juriști, medici și chiar un mecanic. Pe lângă promisiunile făcute, aceștia au pus pe masa CEC și declarațiile de avere și interese. NM a analizat veniturile și averile primilor cinci candidați ai BUN – cei care, dacă vor obține mandate de deputați, promit să transforme obiectivele formațiunii din promisiuni electorale în realitate.

Silvestru: Salariu și pensie – peste un milion, economii – modeste

Cap de listă al Partidului BUN la alegerile parlamentare este Aurelian Silvestru – scriitor, psiholog, publicist, pedagog, Cavaler al Ordinului Republicii Moldova și director al Liceului de Creativitate și Inventică „Prometeu-Protalent” din Chișinău.

Pentru anul 2024, Silvestru a declarat venituri de peste 567 de mii de lei din salariul primit de la Liceului „Prometeu”, la care se adaugă aproape 6 700 de lei obținuți din publicații și 372 de mii de lei din alocații nominale și pensie. Soția sa a raportat, la rândul ei, un salariu de aproape 568 de mii de lei și o pensie de 350 de mii de lei. De asemenea, familia a inclus în declarația de avere și pensia de peste 40 de mii de lei a soacrei candidatului, aflată la întreținere.

În proprietatea familiei se află două terenuri – unul agricol, din 2003, și unul extravilan, din 2004 – evaluate împreună la aproape 39 de mii de lei. Totodată, Aurelian Silvestru declară o casă de locuit de 117 m², dobândită în 2017 și estimată la 450 de mii de lei, precum și o debara de 4 m², evaluată la circa 11 mii de lei.

Candidatul mai declară economii: peste 63 de mii de lei pe cardul salarial și aproximativ 55 de mii de lei pe cardul de pensie.

Silvestru Aurelian by EcaterinaNaconecinîi

Țăranu: donații – de peste două ori mai mari decât veniturile

Pe locul doi pe lista BUN se află Anatol Țăranu, istoric, comentator politic și fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova.

Pentru anul 2024, Țăranu declară venituri modeste: puțin peste 31 de mii de lei din salarii și 12 mii de lei din pensie. La acestea se adaugă 100 de mii de lei, declarate la rubrica „donații și moșteniri”. Soția sa a raportat, la rândul ei, venituri reduse – 15 mii de lei din salariu.

Candidatul BUN nici terenuri, nici mașină și nici economii. Declară, însă, o locuință de 60 m², dobândită în 2018 și evaluată la 300 de mii de lei, din care deține o cotă-parte de ½.

Ţăranu Anatolie by EcaterinaNaconecinîi

Dolganiuc: terenuri, case și un Mercedes – toate la preț de 1 leu

Pe locul trei pe lista BUN se află Valentin Dolganiuc – analist politic, fost deputat în primul Parlament și în următoarele două legislaturi, ex-viceprim-ministru și semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova. În prezent, acesta este președinte al Partidului Reîntregirii Naționale „Acasă”.

Conform declarației de avere depuse la CEC, în 2024 Dolganiuc a obținut venituri de aproape 114 mii de lei din salariul la compania WVP-ASIG-SERV SRL. La acestea s-au adăugat circa 33 de mii de lei din pensie și aproximativ 6 mii de lei din alocații nominale pentru merite deosebite față de stat.

Candidatul declară două terenuri intravilane, dobândite în 1973 și 2009, fiecare cu valoarea simbolică de 1 leu. Tot la preț simbolic, el a indicat și două case de locuit, de 55 m² și 101 m², intrate în proprietate în aceeași perioadă.

Din 1996, Dolganiuc deține ¼ cotă-parte dintr-un apartament de 111 m², evaluat la peste 586 de mii de lei. În declarație figurează și o „altă avere imobilă” de 17 m², trecută, la fel, cu valoarea de 1 leu.

În garaj, politicianul are un Mercedes E200 fabricat în 2015 și cumpărat în 2021, pentru care a indicat tot suma de 1 leu. În dreptul justificării pentru diferența dintre valoarea declarată și cea de piață a notat: „Cererea și oferta dictează prețul”.

De asemenea, Dolganiuc deține 10% din acțiunile companiei WVP-ASIG-SERV SRL, evaluate la 100 de mii de lei.

Dolganiuc Valentin by EcaterinaNaconecinîi

Iuri-Apostol: pensia bate salariul de șapte ori. În garaj, cu VAZ din ’83

Pe locul patru pe lista BUN se află Iuri-Apostol Andrei, matematician de profesie și director al companiei CAPS SRL.

Pentru anul 2024, acesta declară un salariu modest, de aproape 14 mii de lei, de la firma pe care o conduce, precum și o pensie de peste 92 de mii de lei. Veniturile familiei sunt completate de pensia soției, în valoare de peste 59 de mii de lei.

Familia deține, din 1987, un apartament de 71 m², evaluat oficial la puțin peste 1 300 de lei.

În garaj, candidatul BUN păstrează un autoturism VAZ 21013, fabricat în 1983 și care este estimat la 10 mii de lei.

Iuri Apostol Andrei by EcaterinaNaconecinîi

Arseni: venituri modeste, casă și vilă – în proprietate

Pe locul cinci pe lista Blocului Unității Naționale (BUN) candidează Alexandru Arseni – jurist de profesie, fost deputat în primul Parlament și semnatar al Declarației de Independență.

Pentru anul 2024, Arseni a raportat venituri de aproximativ 120 de mii de lei din salariul de la Universitatea de Stat din Moldova.

La capitolul proprietăți, candidatul declară două terenuri intravilane, o vilă pe care o deține din 1993 și pe care o evaluează la 100 de mii de lei, precum și o casă de locuit intrată în posesia sa în 2010, cu o valoare declarată de 500 de mii de lei.

În garaj, din 2010, Arseni are un automobil Renault, estimat la 100 de mii de lei.

Arseni Alexandru by EcaterinaNaconecinîi

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

alegeri parlamentare, avere, bun, candidați BUN, cec, interese, parlamentare 2025, promisiuni, top

Știri similare

Viață

Anchetă internă la SIS după capturarea celor doi ofițeri în Rusia. Musteața: vom afla de ce misiunea „a eșuat”

Viață

Balan nu scapă de dosarul din România, chiar dacă a fost eliberat de Moldova ca să plece în Belarus? Șeful SIS: „Va fi judecat”

Politică

Balan lucra pentru serviciile ruse încă din perioada în care activa în SIS. Musteața: „Un trădător!”

Dumitru Petruleac
| 30 aprilie, 2026
22:20

Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.

Activitatea lui Balan în SIS

Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.

Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.

„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.

„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.

În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.

„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.

„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.

Plecarea în Belarus

Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.

„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.

În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.

Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.

„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.

Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.

Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”

Riscuri după eliberare

Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.

„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.

Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.

„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.

„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.

Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.

„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.

***

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.

Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.

Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.

Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.

***

Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!