Bani

Bugetul capitalei a fost votat în a doua lectură: cine a susținut proiectul

Mihaela Conovali
| 30 iulie, 2024
18:02

Consiliul Municipal Chișinău (CMC) a aprobat, în prima și a doua lectură, proiectul de buget pentru anul 2024. Proiectul a fost susținut în a doua lectură de 37 de consilieri: de la Partidul Mișcarea Alternativă Națională (MAN), Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Platforma DA și Partidul Comuniștilor. Partidul Socialiștilor s-a abținut de la vot. Reprezentanții Partidului „Nostru” și Partidului „Renaștere” nu au participat la ședință.

„Bugetul municipal pentru anul 2024 a fost votat. Mulțumesc colegilor, consilierilor care au votat și locuitorilor capitalei”, a reacționat edilul Ion Ceban pe o rețea de socializare.

Iar fracțiunea PAS a spus că își „asumă deblocarea bugetului mun. Chișinău”. PAS a declarat că „într-un final, primarul general Ion Ceban a venit la discuții cu fracțiunea” și că „majoritatea solicitărilor înaintate de PAS au fost acceptate”.

„Am obținut să fie finanțate grupele cu program prelungit din bugetul municipal Chișinău. Așa am considerat dintotdeauna, așa este corect, ca Primăria Chișinău să asigure acest serviciu pentru ce peste 39.000 de copii. Am obținut mărirea bugetului pentru suburbii cu 50 de milioane de lei. Cu 50 milioane de lei mai mult va fi alocat pentru curțile de bloc din sectoarele Chișinăului, bani care vor fi repartizați egal pentru fiecare sector. Am obținut 30 de milioane de lei în buget pentru Planul Urbanistic General. Am obținut 25 de milioane de lei pentru revitalizarea centrului istoric”, a declarat fracțiunea.

Potrivit proiectului, veniturile bugetului municipal se vor ridica la 7,717 miliarde lei (+905 milioane lei), cheltuielile se vor ridica la 8,365 miliarde lei (+1 miliard lei) iar deficitul bugetar va fi 647,7 milioane lei (+100,7 milioane lei). Transferurile de la bugetul de stat la bugetul municipal se ridică la 3,977 miliarde lei (+200 milioane lei). Potrivit proiectului, 156,3 milioane lei vor fi cheltuiți pentru rambursarea împrumuturilor externe, iar 146,8 milioane lei pentru rambursarea împrumuturilor interne.

***

Potrivit legii, bugetul ar fi trebuit adoptat încă în luna decembrie 2023.

Pe 19 iulie 2024, Primăria anunța într-un comunicat de presă că proiectul bugetului municipal 2024 urmează a fi supus dezbaterilor și că „veniturile generale ale bugetului municipal pentru anul 2024 se estimează în sumă de 7,56 de miliarde de lei, inclusiv transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat, în sumă de 3,99 de miliarde de lei și cheltuieli în sumă de 8,2 miliarde de lei, cu un deficit de 644 milioane de lei”. Potrivit autorității locale, cheltuielile bugetare 2024 „au fost majorate cu 11,1% față de anul 2023 și anume cu 850 milioane lei”. „Cea mai mare pondere de cheltuieli o constituie domeniul educației -3,9 miliarde de lei, urmate de servicii în domeniul economiei, gospodăria de locuințe și cea de servicii locativ-comunale, cultură, sport și tineret”, comunicau autoritățile. Detalii AICI.

Pe 23 iulie, proiectul de buget pentru anul 2024 a fost supus dezbaterilor. Atunci, nu a fost aprobat în prima lectură. Acesta a fost votat de 24 de consilieri de pe listele MAN, PCRM, „Partidul Nostru” și „Renaștere”, în timp ce pentru adoptare erau necesare 26 de voturi (în total, consiliul municipal are 51 de consilieri). Reprezentanții PAS din Consiliu au numit proiectul drept „neprofesionist și antisocial”.

Pe 30 iulie, PAS l-a chemat pe Ion Ceban la discuții, înainte ca CMC să se întrunească într-o nouă ședință. Edilul, inițial, nu a dat curs invitației. PAS declara că intenționa să-i comunice primarului condițiile pentru care va vota bugetul municipiului. Fracțiunea menționa că în proiectul de buget trebuie să se regăsească două subiecte și anume – grupele cu program prelungit și asistența personală. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Aeroport Chișinău, buget, Chișinău, lectura a doua, prima lectură, top

Știri similare

Sport

Canoistul Serghei Tarnovschi – pentru a treia oară campion mondial VIDEO

Alegeri 2025

Un partid și un bloc, înregistrate de CEC pentru scrutinul parlamentar. Două formațiuni, respinse

Alegeri 2025

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Mihaela Conovali
| 24 august, 2025
14:27

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.