Facebook/Andrei Spînu

Bugetul de stat al României pentru 2023 prevede mai mulți bani pentru moldovenii cu cetățenie română

Parlamentul României a votat pe 14 decembrie Legea bugetului de stat pe anul 2023. Guvernul a propus pentru anul viitor bugete majorate substanțial atât pentru românii din Republica Moldova, cât și pentru cei din străinătate.

Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) va gestiona în 2023 un buget de 35,42 milioane lei, față de doar 17,33 milioane anul curent. Astfel, creșterea constituie o dublare a capacității de asistență financiară acordată românilor din Basarabia.

O creștere și mai mare, însemnând practic o triplare față de anul acesta, o înregistrează fondurile alocate Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), care va gestiona 227 milioane de lei în 2023 față de 72,1 milioane în 2022 și doar 8,7 milioane în 2021.

Precizăm că fondurile alocate românilor de pretutindeni au crescut după acceptarea de către Legislativ a amendamentelor privind suplimentarea acestor fonduri cu 7 milioane de lei destinate elevilor români din Ucraina (clasele V-VI), precum și elevilor români din Ungaria și Serbia (Voievodina și Valea Timocului).

Bugetul de stat al României pentru anul 2023 a fost votat de Parlament cu 251 de voturi pentru, 115 împotrivă și 3 abțineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei cere demisia Domnicăi Manole: „Curtea Constituțională și-a șters picioarele de Constituție”

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji, cere demisia președintei Curții Constituționale, Domnica Manole, după ce Înalta Curte a declarat neconstituționale mai multe prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. Gaidarji califică decizia CC drept una „politică” și avertizează că aceasta ar putea duce la escaladarea tensiunilor dintre Comrat și Chișinău.

Gaidarji a declarat, în cadrul unui briefing susținut pe 9 iulie, la doar câteva ore după decizia Curții, că Adunarea Populară a Găgăuziei „este categoric în dezacord” cu hotărârea Înaltei Curți.

„Nu este un act al justiției, dar o interferență brutală, politică, în drepturile și libertățile poporului găgăuz”, a declarat acesta.

Președintele Adunării Populare a cerut public demisia Domnicăi Manole din funcția de președintă a Curții Constituționale. Potrivit lui Gaidarji, în următoarele zile, va avea consultări cu deputații APG, dar și cu locuitorii autonomiei pentru a decide pașii următori.

„Ceea ce a făcut astăzi Curtea politizată PAS poate doar maxim agrava relațiile dintre Comrat și Chișinău. (…) În următoarele zile voi avea consultări cu deputații Adunării Populare și cu poporul. Nu vom lăsa lucrurile așa. (…) Există pericolul lichidării UTA Găgăuzia. (…) Orice tentativă de a transforma Găgăuzia într-o sperietoare sau de a-i reduce statutul de autonomie va duce doar la destabilizarea autonomiei și în țară. (…) Curtea Constituțională și-a șters picioarele de Constituție”, a mai declarat Gaidarji.

NewsMaker a solicitat o reacție de la Curtea Constituțională, însă până în momentul publicării știrii nu am primit un răspuns.

Precizăm că, pe 9 iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile care acordau Adunării Populare a Găgăuziei dreptul de a constitui organul electoral al autonomiei și de a participa la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale Poliției, Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și Direcției Justiției din Găgăuzia.

Totodată, după ce a admis sesizarea depusă de Ministerul Justiției, Curtea a respins-o ca neîntemeiată pe cea înaintată de Adunarea Populară a Găgăuziei. APG solicita verificarea constituționalității prevederilor Codului electoral, potrivit cărora organul electoral al autonomiei este denumit Consiliul Electoral Central. Asta în timp ce Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei folosește denumirea Comisia Electorală Centrală.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: