Ministerul Afacerilor Externe

Chișinăul răspunde Rusiei: i-a prezentat lui Ozerov fragmente de drone și închide Centrul Cultural Rus. Reacția

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău i-a prezentat lui Oleg Ozerov, ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, fragmente ale dronelor căzute pe teritoriul țării. Totodată a anunțat că în semn de „răspuns la aceste provocări” va fi denunțat „unilateral Acordul interguvernamental moldo-rus privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, încheiat în anul 1998”. „După finalizarea procedurilor de denunțare, Centrul Cultural Rus urmează să-și sisteze activitatea la noi în țară”, au comunicat reprezentanții Chișinăului. De cealaltă parte, Ozerov a spus jurnaliștilor că „Federația Rusă nu are intenția de a agrava situația în relațiile cu Moldova”. „De unde știți că sunt rusești?”, a spus Ozerov cu referire la aparatele de zbor care au traversat teritoriul țării. 

„Am dori să atenționăm atât autoritățile oficiale, cât și presa împotriva concluziilor pripite. Plecăm de la premisa că Moldova nu este o parte a conflictului și că Federația Rusă nu are intenția de a agrava situația în relațiile cu Moldova. Toate acestea necesită o anchetă suplimentară. Deocamdată nu comentăm nimic, trebuie să ne lămurim cu privire la situație. De unde știți că sunt rusești? (…) Inscripțiile pot fi aplicate de orice persoană, și în acest sens nu excludem provocările din partea unor terțe părți. Știți că există și incidente întâmplătoare, și din păcate, ele au loc. Acest lucru necesită o anchetă suplimentară”, a comunicat Oleg Ozerov.

Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău au declarat că, în timpul întrevederii cu Oleg Ozerov, „partea moldovenească a exprimat protestul ferm față de aceste încălcări inacceptabile, subliniind că astfel de incidente reprezintă o amenințare gravă la adresa securității naționale și a cetățenilor Republicii Moldova”.

„Diplomatului rus i-a fost comunicat că asemenea acțiuni constituie o încălcare a suveranității naționale și este un alt gest neprietenos din partea Federației Ruse. Ministerul i-a mai prezentat fragmente ale dronelor căzute pe teritoriul Republicii Moldova, ca dovadă concretă a acestor încălcări grave împotriva oamenilor din țara noastră. Ministerul Afacerilor Externe a reiterat apelul către autoritățile ruse de a înceta imediat aceste incursiuni și de a respecta strict suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova”, au comunicat reprezentanții Ministerului.

Ministerul Afacerilor Externe
Ministerul Afacerilor Externe
Ministerul Afacerilor Externe
Ministerul Afacerilor Externe

Potrivit instituției, ca răspuns la aceste provocări, Ministerul Afacerilor Externe a luat decizia privind denunțarea unilaterală a Acordului interguvernamental moldo-rus privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, încheiat în anul 1998. „După finalizarea procedurilor de denunțare, Centrul Cultural Rus urmează să-și sisteze activitatea la noi în țară”, au comunicat reprezentanții Chișinăului.

***

Autoritățile Republicii Moldova au anunțat că, în noaptea de 12 spre 13 februarie, două drone au traversat teritoriul țării. Una dintre drone a căzut pe un teren agricol din preajma satului Ciumai din raionul Taraclia și a explodat. A doua dronă, care la fel a explodat, a căzut pe un câmp dintre orașul Ceadîr Lunga și satul Valea Perjei din raionul Taraclia. Potrivit autorităților din Moldova,  dronele au ajuns în Moldova în urma unui atac masiv cu drone a portului din Reni din Ucraina. Poliția a menționat că, din investigațiile preliminare, fragmentele depistate la Ceadîr-Lunga aparțin unei drone rusești. Detalii AICI.

La scurt timp, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat decizia de „convocare de urgență a ambasadorului agreat al Federației Ruse la Chișinău pentru a solicita explicații oficiale și pentru a transmite un protest ferm față de aceste acțiuni inacceptabile”. Detalii AICI.

Iar președinta Maia Sandu a declarat că „Republica Moldova nu a atacat pe nimeni” și că „a promovat și a făcut totul pentru pace”. „Totuși, drone și bombe rusești cad și explodează în satele noastre. Și trebuie să recunoaștem că nu avem capacitățile necesare pentru a ne apăra de ele”, a menționat șefa statului. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: