Ministerul Afacerilor Externe

Chișinăul răspunde Rusiei: i-a prezentat lui Ozerov fragmente de drone și închide Centrul Cultural Rus. Reacția

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău i-a prezentat lui Oleg Ozerov, ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, fragmente ale dronelor căzute pe teritoriul țării. Totodată a anunțat că în semn de „răspuns la aceste provocări” va fi denunțat „unilateral Acordul interguvernamental moldo-rus privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, încheiat în anul 1998”. „După finalizarea procedurilor de denunțare, Centrul Cultural Rus urmează să-și sisteze activitatea la noi în țară”, au comunicat reprezentanții Chișinăului. De cealaltă parte, Ozerov a spus jurnaliștilor că „Federația Rusă nu are intenția de a agrava situația în relațiile cu Moldova”. „De unde știți că sunt rusești?”, a spus Ozerov cu referire la aparatele de zbor care au traversat teritoriul țării. 

„Am dori să atenționăm atât autoritățile oficiale, cât și presa împotriva concluziilor pripite. Plecăm de la premisa că Moldova nu este o parte a conflictului și că Federația Rusă nu are intenția de a agrava situația în relațiile cu Moldova. Toate acestea necesită o anchetă suplimentară. Deocamdată nu comentăm nimic, trebuie să ne lămurim cu privire la situație. De unde știți că sunt rusești? (…) Inscripțiile pot fi aplicate de orice persoană, și în acest sens nu excludem provocările din partea unor terțe părți. Știți că există și incidente întâmplătoare, și din păcate, ele au loc. Acest lucru necesită o anchetă suplimentară”, a comunicat Oleg Ozerov.

Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău au declarat că, în timpul întrevederii cu Oleg Ozerov, „partea moldovenească a exprimat protestul ferm față de aceste încălcări inacceptabile, subliniind că astfel de incidente reprezintă o amenințare gravă la adresa securității naționale și a cetățenilor Republicii Moldova”.

„Diplomatului rus i-a fost comunicat că asemenea acțiuni constituie o încălcare a suveranității naționale și este un alt gest neprietenos din partea Federației Ruse. Ministerul i-a mai prezentat fragmente ale dronelor căzute pe teritoriul Republicii Moldova, ca dovadă concretă a acestor încălcări grave împotriva oamenilor din țara noastră. Ministerul Afacerilor Externe a reiterat apelul către autoritățile ruse de a înceta imediat aceste incursiuni și de a respecta strict suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova”, au comunicat reprezentanții Ministerului.

Ministerul Afacerilor Externe
Ministerul Afacerilor Externe
Ministerul Afacerilor Externe
Ministerul Afacerilor Externe

Potrivit instituției, ca răspuns la aceste provocări, Ministerul Afacerilor Externe a luat decizia privind denunțarea unilaterală a Acordului interguvernamental moldo-rus privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, încheiat în anul 1998. „După finalizarea procedurilor de denunțare, Centrul Cultural Rus urmează să-și sisteze activitatea la noi în țară”, au comunicat reprezentanții Chișinăului.

***

Autoritățile Republicii Moldova au anunțat că, în noaptea de 12 spre 13 februarie, două drone au traversat teritoriul țării. Una dintre drone a căzut pe un teren agricol din preajma satului Ciumai din raionul Taraclia și a explodat. A doua dronă, care la fel a explodat, a căzut pe un câmp dintre orașul Ceadîr Lunga și satul Valea Perjei din raionul Taraclia. Potrivit autorităților din Moldova,  dronele au ajuns în Moldova în urma unui atac masiv cu drone a portului din Reni din Ucraina. Poliția a menționat că, din investigațiile preliminare, fragmentele depistate la Ceadîr-Lunga aparțin unei drone rusești. Detalii AICI.

La scurt timp, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat decizia de „convocare de urgență a ambasadorului agreat al Federației Ruse la Chișinău pentru a solicita explicații oficiale și pentru a transmite un protest ferm față de aceste acțiuni inacceptabile”. Detalii AICI.

Iar președinta Maia Sandu a declarat că „Republica Moldova nu a atacat pe nimeni” și că „a promovat și a făcut totul pentru pace”. „Totuși, drone și bombe rusești cad și explodează în satele noastre. Și trebuie să recunoaștem că nu avem capacitățile necesare pentru a ne apăra de ele”, a menționat șefa statului. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: