Aterizarea de urgență a aeronavei companiei aeriene Ryanair în Belarus și arestarea imediată a lui Roman Protasevici, fostul redactor-șef al canalului de telegram Nexta, precum și interpretările acestor evenimente au dezbinat spațiul informațional și cel politic din Moldova. Ca de obicei, demarcația a fost trasată conform criteriului geopolitic. Unii, urmând țările din Occident, l-au condamnat pe Lukașenko, alții, ca pe note, au repetat mesajele Kremlinului și au admirat „operațiunea strălucită” de arestare a „sângerosului agent polonez”. NM a decis să urmărească și să analizeze împreună cu experții, cine și cum „a interpretat” subiectul belarus în Moldova.
Socialiștii și „Batika – cel tare de fire”
Televiziunile afiliate Partidului Socialiștilor (PSRM) pur și simplu au ignorat aterizarea aeronavei și arestarea lui Protasevici. Incidentul a avut loc duminică, 23 mai, iar pe site-urile televiziunilor socialiste nici nu există știri în această zi.
Vacuum-ul informațional a fost compensat din plin de Bogdan Țîrdea, deputat PSRM. Acesta a distribuit pe canalul său de telegram câteva înregistrări ale canalelor de telegram din Rusia și Belarus, care au numit reținerea lui Protasevici o operațiune „strălucită, frumoasă și dificilă”, care continuă „cele mai bune tradiții ale măiestriei operative ale KGB-ului sovietic”.
Țîrdea l-a criticat, din numele său, pe Donald Tusk, președintele Partidului Popular European, care a îndemnat comunitatea internațională să reacționeze dur la acțiunile liderului belarus Aleksandr Lukașenko.
„Ca să vezi. Au arestat un agent polonez care era cât pe ce să înece în sânge tot Belarusul. Cu bani polonezi, în numele marii Republici a celor două națiuni. Cine-ar fi crezut că Lukașenko va fi bătut și înjosit, iar el nu va răspunde? Dar Batika s-a dovedit a fi greu de învins. Și a știut la ce merge. Vor urma sancțiuni, tentative ale unui nou Maidan – sângeros și necruțător. Și tentativa de a-l ucide pe Batika. Că și noi știm asta, știu și ei. Și nimeni nu se mai ascunde după discursuri frumoase”, a scris Țîrdea.
Despre arestarea lui Protasevici și-a expus opinia și Elena Lewicka-Pahomova, jurnalistă, moderatoare la postul de televiziune NTV, loial socialiștilor. Pe canalul său de telegram, aceasta i-a îndemnat pe cei indignați de aterizarea aeronavei la Minsk și de reținerea lui Protasevici să-și amintească și de alte cazuri. „La 11 noiembrie 2016, a fost vreo declarație de-a apărătorilor drepturilor omului în raport cu Ucraina, care a întors spre Kiev aeronava Belavia și a debarcat un pasager?”, s-a întrebat jurnalista.
În continuare, aceasta s-a interesat: „Au citit [cei indignați de arestarea lui Protasevici] conținutul canalului de telegram Nexta live în luna august 2020? Au urmărit interviul lui Iurii Dudi cu Stepan Putilo?”. În opinia lui Lewicka-Pahomova, e imposibil ca autorii acestui canal să fie percepuți ca jurnaliști, deoarece „în luna august 2020, canalul a funcționat nu ca instituție de presă, ci ca organizator de acțiuni în masă, inclusiv cu caracter de forță”.
Și Maria Zaharova, reprezentanta oficială a MAE al Rusiei, și-a expus într-un comentariu câteva teze asemănătoare. Aceasta a menționat că „este șocată de faptul că Occidentul consideră cazul despre spațiul aerian al Belarusului „șocant” […] Fie ar trebui să ne șocheze totul: de la aterizările forțate în Austria a avionului Președintelui Boliviei la solicitarea SUA și în Ucraina, după 11 minute de la decolarea aeronavei belaruse cu un activist al Antimaidanului. Fie nu ar trebui să ne șocheze comportamentul similar al altora”.
La 27 mai, peste patru zile de la aterizarea aeronavei la Minsk, cei de la PSRM au formulat o poziție comună privind situația din Belarus.
Petru Burduja, deputat PSRM, a anunțat în cadrul unei conferințe de presă despre „riscurile că Moldova ar putea ajunge în lista țărilor care se declară pentru sancțiunile împotriva Belarusului”. Burduja a spus că Moldova ar putea „să ajungă implicată în acest scandal internațional” și să piardă colaborarea cu Belarusul, din care cauză „vor fi afectați cetățenii moldoveni”.
„O îndemnăm pe Maia Sandu și coordonatorii săi să ia acțiuni pentru ca Moldova să nu fie implicată în acest scandal internațional”, a subliniat deputatul socialist.
Igor Dodon, liderul PSRM, a vorbit despre Belarus abia la 28 mai, în cadrul emisiunii sale. Dodon a fost întrebat, ce crede despre reținerea lui Protasevici și dacă Moldova ar trebui să se alăture la sancțiunile internaționale împotriva Belarusului.
„Vreau să întreb cetățenii Moldovei: dar ce avem noi din faptul că Occidentul aplică sancțiuni împotriva Belarusului? Noi suntem o țară mică, ar trebui să fim în relații bune cu toți: și cu Belarus, și cu SUA, și cu Uniunea Europeană, și cu Rusia. Ce va obține Moldova în afară de faptul că un ambasador străin va spune președintelui țării: bravo că te-ai alăturat sancțiunilor”, a spus Dodon și a reamintit că Belarus este unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Moldovei.
„Și ce doriți: să blocăm toate relațiile cu Belarus, pentru că așa vor americanii și europenii? Eu sunt categoric împotrivă.
Să suspendăm toate zborurile și așa mai departe… Și la ce vom ajunge? Cineva va aplauda în Europa”, a declarat Dodon, menționând că dacă instituțiile publice din Moldova vor alege această cale, „acesta se va numi control extern”.
Dodon a adăugat că Belarus ar trebui să se descurce singură cu treburile sale interne și este categoric împotrivă ca Moldova să se alăture la sancțiunile internaționale împotriva oricărei țări.
Tăcerea lui Sandu și „Жыве Беларусь”
Până la 27 mai, președintele Maia Sandu nu a comentat public nicicum incidentul cu Protasevici. Însă cei din Partidul pro-prezidențial „Acțiune și Solidaritate” au condamnat dur acțiunile autorităților belaruse.
„Libertatea persoanei și libertatea cuvântului sunt valori care nu se negociază. PAS condamnă sechestrarea insolentă a ziaristului belarus Roman Protasevici și se solidarizează cu apelurile tot mai insistente ale comunității internaționale care cer eliberarea acestuia”, a scris Sergiu Litvinenco, deputat PAS, pe pagina sa de Facebook.
Sandu a vorbit despre incident joi, 27 mai, în cadrul unei emisiuni la TV8, răspunzând la întrebarea moderatoarei Natalia Morari. Sandu a subliniat că MAEIE a reacționat operativ la situația din Belarus, iar o reacție din partea administrației președintelui nu a fost, pentru că Sandu „nu a fost disponibilă” (în acea perioadă, ea s-a aflat într-o vizită în Germania).
„Ceea ce se întâmplă în Belarus este grav și ne îngrijorează soarta oamenilor care au fost întemnițați pe nedrept și sperăm că acești oameni vor fi eliberați și că drepturile omului vor fi respectate”, a spus președintele.
Întrebată despre sancțiunile împotriva Belarusului, șefa statului a menționat că această chestiune ar trebui să fie soluționată de noul parlament și de un guvern legitim.
Și Andrei Năstase, liderul Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” (DA), a criticat reținerea lui Protasevici. Năstase l-a numit pe Lukașenko dictator și a menționat că acțiunile acestuia depășesc toate limitele.
„Ceea ce se întâmplă în Belarus […] sunt inacceptabile și confirmă o dată în plus că regimul dictatorial de la Minsk este inuman și profund detestabil. Suntem solidari cu toți cei care luptă pentru un viitor democratic al acestei țări, condamnăm cu vehemență asemenea gen de „incidente” și cerem, alături de partenerii noștri europeni, eliberarea lui Roman Protasevici. Жыве Беларусь! (Trăiască Belarus!)”, a scris Năstase.
Nu a tăcut nici Pavel Filip, președintele Partidului Democrat, care a declarat că cele întâmplate în Belarus depășesc orice limite.
„Ceea ce s-a întâmplat în Belarus […] reprezintă o gravă încălcare a drepturilor omului. E secolul XXI, un astfel de atac asupra drepturilor și libertăților umane este extrem de periculos și trebuie dur sancționat. Chișinăul și autoritățile de la noi trebuie să aibă o poziție fermă și, alături de întreaga comunitate internațională, să condamne vehement acest dezastru”, a scris Filip.
Zboruri neîntrerupte
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a reacționat la cazul lui Protasevici a doua zi după ce jurnalistul a fost reținut, când despre aceasta s-a vorbit în mai multe capitale ale lumii. Cei de la MAEIE au subliniat faptul că la bordul aeronavei, care zbura de la Atena spre Vilnius, nu au fost cetățeni ai Moldovei, însă ministerul monitorizează evenimentele despre aterizarea forțată a avionului.
„MAEIE se alătură la îndemnurile partenerilor internaționali de a realiza o investigație independentă a circumstanțelor incidentului, inclusiv a reținerii jurnalistului belarus”, au menționat cei de la minister, adăugând că Moldova susține respectarea principiilor și a normelor dreptului internațional.
Companiile aeriene din Moldova nu evită spațiul Belarusului, așa cum fac transportatorii aerieni europeni. Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) le-a propus să evalueze riscurile, însă cei de la Air Moldova au comunicat pentru NM că „nu văd un pericol în zborurile de-asupra Belarusului”. Cei de la Hisky au spus că ei nu au curse pentru care ar fi trebuit să survoleze spațiul aerian al acestei țări. Iar cei de la FlyOne nu au răspuns la apelurile NM.
„Să ieșim din mlaștina geopolitică”
Politologul Denis Cenușă a menționat într-un comentariu pentru NM că, din motive lesne de înțeles, partidele proeuropene reacționează la evenimentele din Belarus. Pe de o parte, urmând exemplul politicienilor din Occident, aceștia critică încălcarea drepturilor omului de către regimul lui Lukașenko și se declară împotriva regimului autoritar de pe poziții democratice. Pe de altă parte, acțiunile lor au și o logică electorală: aceștia „bat în blocul socialiștilor și comuniștilor”.
Referindu-se la motivele socialiștilor și ale lui Igor Dodon de a-l susține pe Lukașenko, ei fac acest lucru din motive geopolitice, dar și personale, consideră Cenușă.
„Regimul din Belarus este strâns legat de Moscova. De asemenea, Belarus este parte a Uniunii Eurasiatice, structură în care Dodon a încercat să integreze Moldova în perioada mandatului său de președinte. La fel, sunt importante și relațiile de prietenie cu Lukașenko: pur și simplu Dodon nu dorește să-și lase prietenul la nevoie”, consideră Denis Cenușă.
Acesta a mai subliniat faptul că, deși popularitatea lui Lukașenko în Moldova a scăzut din anul trecut, liderul belarus încă este respectat aici, în special de electoratul pro-rus. „Și în sfârșit, poziția și retorica lui Lukașenko coincid cu viziunile lui Dodon despre așa-numita „intervenție” a Occidentului în treburile interne ale altor țări”, a concluzionat Cenușă.
Menționăm că, potrivit datelor ultimului Barometru al Opiniei Publice (publicat în luna februarie 2021), 11,7% dintre respondenți au încredere foarte mare în Aleksandr Lukașenko și 25,4% – au o oarecare încredere.
Analistul politic Stela Jantuan a menționat că a așteptat o reacție operativă la acest incident din partea președintelui Maia Sandu. În ansamblu însă, în opinia lui Jantuan, diapazonul larg de reacții la cazul lui Protasevici denotă faptul că societatea din Moldova este dezbinată și că în estimările sale, se conduce de geopolitică și nu de niște valori general umane, cum ar fi libertatea persoanei, cuvântului și circulației.
„Factorul geopolitic continuă să ne dezbine și ne împiedică să mergem mai departe”, a spus Jantuan. În același timp, ea consideră că o asemenea poziționare geopolitică nu va aduce puncte electorale politicienilor.
Stela Jantuan a menționat că politicienii de stânga din Moldova continuă să fie doar convențional de stânga, pentru că în centrul doctrinei de stânga au fost întotdeauna drepturile omului.
„Toată lumea este divizată din punct de vedere ideologic în doctrine de stânga și de dreapta, dar la noi, acestea sunt divizate geopolitic. Poate că politicienii noștri ar trebui să revină la izvoarele mișcării de stânga, să studieze literatura și atunci noi vom ieși din această mlaștină geopolitică, care nu are nimic în comun cu agenda noastră”, consideră experta.
